Spiritualitatea la zi· 2 min citire

Sfântul Ilie, prorocul furtunilor: de ce rămâne una dintre cele mai iubite sărbători din satul românesc

Sf. Ilie

Sf. Ilie

Realitatea Spirituala
Scris de Realitatea Spirituala Publicat: 3 iul. 2026, 10:45

Pe 20 iulie, calendarul ortodox îl prăznuiește pe Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament și, în spiritualitatea populară românească, unul dintre sfinții cei mai apropiați de viața de zi cu zi a oamenilor. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, semn al însemnătății sale majore.

Prorocul care stăpânește vremea

În tradiția biblică, Ilie este prezentat ca un proroc al focului și al ploii, figură centrală în lupta împotriva idolatriei în Regatul lui Israel. Continuitatea acestei imagini s-a păstrat puternic în cultura populară românească, unde Sfântul Ilie a ajuns să fie considerat ocrotitorul recoltelor și cel care aduce ploile binefăcătoare, dar și cel care, atunci când este mâniat, trimite furtuni și tunete.

Nu întâmplător, în multe zone ale țării, ziua de 20 iulie este respectată cu multă atenție: se evită muncile considerate „grele” — în special cele agricole, precum cositul sau seceratul — din teama tradițională că nerespectarea sărbătorii ar putea atrage furtuni sau grindină asupra culturilor.

Hramuri, târguri și pelerinaje

Numele Sfântului Ilie este purtat de numeroase biserici și mănăstiri din România, iar în ziua praznicului acestea organizează hramuri însoțite adesea de târguri și pelerinaje. Este una dintre puținele sărbători din calendarul de vară în care componenta liturgică se împletește vizibil cu obiceiuri comunitare mai vechi, legate de ritmul agricol al satului tradițional.

O sărbătoare între Biblie și folclor

Ceea ce face din Sfântul Ilie un caz aparte în calendarul ortodox românesc este exact această dublă identitate: pe de o parte, prorocul biblic ale cărui fapte sunt relatate în Cărțile Regilor, pe de altă parte personajul din imaginarul popular, aproape mitologic, „stăpânul tunetelor”. Etnografii au documentat de multă vreme modul în care asemenea suprapuneri între cultul creștin oficial și credințele populare mai vechi au dat naștere unor sărbători cu o dublă rezonanță — religioasă și folclorică deopotrivă —, iar Sfântul Ilie rămâne unul dintre exemplele cele mai vii ale acestui fenomen în spațiul românesc.

Distribuie articolul

Mai multe articole despre

Urmărește știrile Realitatea Spirituala și pe Google News

Mai multe știri din Spiritualitatea la zi