Pe 25 septembrie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfânta Cuvioasă Eufrosina din Alexandria și pe Sfântul Serghie de Radonej, două figuri importante ale tradiției monahale. Viața lor este legată de rugăciune, nevoință și renunțarea la cele lumești pentru apropierea de Dumnezeu.
Cine a fost Sfânta Cuvioasă Eufrosina din Alexandria?
Sfânta Cuvioasă Eufrosina a trăit în Alexandria, în timpul împăratului Teodosie cel Mic, în secolul al V-lea. Potrivit tradiției, venirea sa pe lume a fost răspunsul la rugăciunile îndelungate ale părinților săi, care își doreau un copil.
La vârsta de 12 ani, Eufrosina și-a pierdut mama și a rămas în grija tatălui său, Pafnutie. Când a ajuns la vârsta de 18 ani, tânăra a refuzat căsătoria și a ales să-și închine viața lui Dumnezeu.
În taină, Eufrosina a părăsit casa părintească, și-a schimbat hainele cu unele bărbătești și a intrat într-o mănăstire de călugări. Starețul a primit-o în obște și a încredințat-o părintelui Agapit pentru îndrumare duhovnicească.
Timp de 38 de ani, Eufrosina a viețuit în mănăstire fără ca ceilalți monahi să afle că era femeie. A dus o viață de rugăciune și nevoință, fiind cunoscută în obște sub numele de monahul Smaragd.
Cum a ajuns la manastire cu tata ei
Spre sfârșitul vieții Cuvioasei Eufrosina, Dumnezeu a rânduit o întâlnire neașteptată. Pafnutie, tatăl sfintei, a ajuns la aceeași mănăstire pentru a primi sfat duhovnicesc.
Starețul l-a îndrumat tocmai către monahul Smaragd, fără să știe că acesta era, de fapt, Eufrosina, fiica pe care Pafnutie o pierduse cu mulți ani în urmă.
Când și-a recunoscut tatăl, cuvioasa l-a ascultat povestindu-i despre durerea provocată de dispariția fiicei sale. Eufrosina l-a încurajat să nu deznădăjduiască și i-a spus să se întoarcă la mănăstire peste trei zile.
La revenirea lui Pafnutie, Sfânta Eufrosina se afla pe patul de moarte. Atunci i-a dezvăluit adevărul și i-a mărturisit că ea este fiica sa.
Pafnutie a fost profund marcat de această întâlnire. După moartea Eufrosinei, a ales la rândul său viața monahală și a rămas în aceeași mănăstire până la sfârșitul vieții.
Sfântul Serghie de Radonej, pomenit pe 25 septembrie
Tot pe 25 septembrie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Serghie de Radonej, unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai tradiției ruse.
Născut la 3 mai 1313, Serghie de Radonej a ales încă din tinerețe calea vieții monahale și a devenit cunoscut pentru rugăciunea neîncetată și nevoința ascetică.
Tradiția ortodoxă rusă îl consideră una dintre personalitățile importante în renașterea vieții monahale și isihaste. Numele său este strâns legat de întemeierea Lavrei Sfintei Treimi de la Serghiev Posad, unul dintre cele mai importante centre monahale ale Ortodoxiei ruse.
Sfântul Serghie a trecut la cele veșnice la 25 septembrie 1391, la vârsta de 78 de ani. Moștenirea sa duhovnicească este legată atât de comunitățile monahale întemeiate prin lucrarea sa, cât și de numeroșii ucenici pe care i-a format.
Prin viețile lor, Sfânta Cuvioasă Eufrosina și Sfântul Serghie de Radonej rămân, în tradiția Bisericii, exemple de rugăciune, nevoință și dedicare deplină vieții duhovnicești.
sursa: crestinortodox.ro
Sarbatoare 21 martie: Sfântul Ierarh Iacob Mărturisitorul - Realitatea.NET
