Sărbătoare 15 septembrie: Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul pompierilor din România

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș – de la Ragusa la Muntele Athos

Sfântul Iosif cel Nou s-a născut în anul 1568, în orașul Ragusa din Dalmația. După moartea tatălui său, s-a mutat împreună cu mama sa la Ohrida. La vârsta de 15 ani, a ales viața monahală și a intrat în Mănăstirea Maicii Domnului din Ohrida.

După cinci ani petrecuți în această mănăstire, a plecat spre Muntele Athos, unde a ajuns la Mănăstirea Pantocrator. Aici a primit tunderea în monahism și numele de Iosif.

Viața sa duhovnicească și experiența dobândită în anii de nevoință l-au făcut cunoscut în lumea ortodoxă. La cererea Patriarhiei de Constantinopol, a fost trimis egumen al Marii Lavre a Sfântului Ștefan din Adrianopol. După șase ani, a devenit egumen al Marii Lavre românești de la Cutlumuș, una dintre importantele așezări monahale românești de la Muntele Athos.

Mitropolit al Timișoarei

În anul 1650, Patriarhia de Constantinopol l-a trimis pe Iosif ca mitropolit al Timișoarei. Așezarea sa în scaunul mitropolitan a avut loc la 20 iulie 1650.

Sfântul Iosif a păstorit comunitatea ortodoxă din Banat într-o perioadă dificilă, rămânând în memoria credincioșilor pentru viața sa ascetică și pentru grija față de cei aflați în nevoi.

După trei ani, în 1653, s-a retras la Mănăstirea Partoș, aflată în apropiere de Timișoara. A mai trăit aici aproximativ trei ani, dedicându-se rugăciunii, până la trecerea sa la cele veșnice, în anul 1656.

Potrivit tradiției, în momentul morții sale, clopotele mănăstirii au început să bată singure. Sfântul a fost înmormântat în naosul bisericii mănăstirești.

Minunea prin care Timișoara ar fi fost salvată de un incendiu

Printre minunile atribuite Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș se află și salvarea unei părți a Timișoarei din calea unui incendiu. Potrivit tradiției, un foc puternic amenința să se extindă și să distrugă o parte importantă a cetății.

Sfântul Iosif s-ar fi rugat cu stăruință pentru oprirea flăcărilor, iar tradiția bisericească spune că, în urma rugăciunilor sale, o ploaie puternică a izbucnit și a împiedicat extinderea incendiului. Biserica în care slujise ierarhul ar fi fost astfel ferită de foc.

Minunea este evocată și în Acatistul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, în Icosul al 7-lea:

„Ca să arăți marea ta milostivire pentru turma ta și râvna ta pentru slobozirea ei din toate nevoile ce o împresurau, atunci când pârjolul focului s-a întins să cotropească toată cetatea Timișoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului, prin rugăciunea ta mai fierbinte decât văpaia focului, scăpând neatinsă biserica slujirii tale și oprind, prin ploaie năprasnică, pe care cerul a trimis-o ție în ajutor, întinderea focului...”

Relatarea acestei minuni contribuie la legătura specială dintre Sfântul Iosif și Timișoara, dar și la cinstirea sa ulterioară ca patron spiritual al pompierilor.

Moaștele Sfântului Iosif, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș a fost trecut în rândul sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 28 februarie 1950.

În anul 1956, moaștele sale au fost strămutate de la Mănăstirea Partoș în Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Aici se află și astăzi, fiind un important loc de pelerinaj și de rugăciune pentru credincioși.

Patronul pompierilor din România

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș este și patronul spiritual al pompierilor din România. Alegerea sa are legătură inclusiv cu tradiția minunii prin care, prin rugăciune, ar fi fost oprită extinderea unui incendiu la Timișoara.

În anul 1997, în urma unei adrese transmise de Ministerul de Interne, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș să fie patron al pompierilor.

Astfel, memoria ierarhului este legată nu doar de Banat și de Timișoara, ci și de cei care își pun viața în pericol pentru a salva oameni și pentru a interveni în situații de urgență.

Sfinții pomeniți astăzi

În aceeași zi, Biserica îi pomenește și pe:

• Sfântul Mare Mucenic Nichita Romanul;

• Sfântul Cuvios Filotei, preotul;

• Sfântul Porfirie;

• Aflarea moaștelor Sfântului Acachie, episcopul Melitinei;

• Sfântul Mucenic Maxim;

• Aflarea moaștelor Sfântului Mucenic Ștefan;

• Sfântul Cuvios Gherasim, ctitorul Mănăstirii Survia;

• Sfântul Mucenic Ioan Criteanul;

• Sfântul Visarion, arhiepiscopul Larisei, făcătorul de minuni.

Mâine, Biserica o prăznuiește pe Sfânta Muceniță Eufimia.

Sărbătoarea zilei, 4 septembrie: Sfântul Mucenic Vavila și Sfântul Proroc Moise. Cruce neagră în calendar

Sursa: CrestinOrtodox.ro