Pe 31 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește Punerea în raclă a Brâului Maicii Domnului, una dintre sărbătorile dedicate Maicii Domnului și unui obiect de mare importanță pentru tradiția creștină.
Potrivit tradiției, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântarea Maicii Domnului. După Înălțarea acesteia la cer, cu trupul, Toma ar fi primit Sfântul Brâu ca dovadă a acestui eveniment. Tradiția bisericească spune că Brâul a fost țesut chiar de Maica Domnului, din păr de cămilă.
Până în secolul al IV-lea, Brâul s-a păstrat la Ierusalim. În anul 395, Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare, l-a adus la Constantinopol.
Brâul Maicii Domnului, păstrat la Mănăstirea Vatoped
În secolul al X-lea, Brâul este legat de o relatare privind vindecarea miraculoasă a împărătesei Zoe, soția împăratului Leon cel Înțelept. Potrivit tradiției, după vindecare, împărăteasa a brodat Brâul cu fir de aur și l-a așezat din nou în racla dăruită de împăratul Arcadie.
Momentul reîntoarcerii Brâului în raclă este pomenit în calendarul ortodox la 31 august, data la care este sărbătorită această zi liturgică.
În secolul al XIII-lea, Brâul a ajuns în posesia trimișilor regelui bulgar Ioaniță Caloian, care l-au luat de la Constantinopol. În secolul al XIV-lea, cneazul sârb Lazăr I l-ar fi dăruit Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos. O altă tradiție istorică atribuie însă darul împăratului bizantin Ioan al VI-lea Cantacuzino.
Legătura dintre Brâul Maicii Domnului și spațiul românesc este una veche. Între anii 1512 și 1520, domnitorul Țării Românești, Neagoe Basarab, a înnoit incinta Mănăstirii Vatoped și a construit aici un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului”.
Paraclisul a fost reparat în 1794, tot cu sprijin financiar românesc, iar în secolul al XIX-lea, România a oferit o nouă catapeteasmă. De asemenea, racla de argint în care este păstrat Brâul la Mănăstirea Vatoped a fost realizată în secolul al XVIII-lea în Țara Românească.
Brâul păstrat la Vatoped reprezintă însă doar o parte din relicvă. Alte două părți au fost dăruite, în anul 1522, Mănăstirii de maici Kato Xenias, aflată la aproximativ 50 de kilometri de Volos, în Grecia.
Tradiția vindecărilor asociate Brâului Maicii Domnului
De-a lungul timpului, Cinstitului Brâu i-au fost atribuite numeroase vindecări miraculoase. Tradiția ortodoxă consemnează în special cazuri de persoane bolnave și ale unor femei care nu puteau avea copii.
Potrivit acestei tradiții, vindecările ar fi avut loc prin purtarea în jurul mijlocului a unei panglici care fusese atinsă de racla în care se păstrează Brâul Maicii Domnului.
Cinstitului Brâu îi sunt atribuite și intervenții în timpul unor epidemii. În anul 1813, Brâul de la Mănăstirea Vatoped ar fi fost adus în Țara Românească pentru îndepărtarea ciumei. În 1871, sultanul otoman, sub a cărui protecție se afla Muntele Athos după căderea Constantinopolului, ar fi dus Brâul în țara sa pentru îndepărtarea holerei. În 1894, relicva a fost dusă la Kios, în contextul unei epidemii care afectase plantațiile de lămâi și portocali.
Brâul Maicii Domnului, cinstit în România
Racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenias s-a aflat la Iași în perioada 12-15 octombrie 2001, cu ocazia hramului Catedralei Mitropolitane, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, prăznuită pe 14 octombrie.
Evenimentul a marcat, totodată, împlinirea a 600 de ani de la recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, în 1401, precum și a 360 de ani de la aducerea la Iași a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva, în 1641.
Potrivit informațiilor consemnate de sursa citată, peste un milion de credincioși au venit atunci la Iași pentru a cinsti Brâul Maicii Domnului, alături de moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și de fragmente din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
În perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenias s-a aflat și în Arhiepiscopia Alba Iuliei.
Brâul despre care tradiția spune că a fost țesut și purtat de Maica Domnului a ajuns pentru prima dată la Constanța în anul 2002 și a revenit în oraș în 2008.
Sfinții pomeniți pe 31 august
În aceeași zi, calendarul ortodox îi pomenește pe:
Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul;
Înnoirea bisericii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Neoria;
Sfântul Mucenic Fileort;
Sfântul Mucenic Diadoh;
Sfintele Șapte Fecioare din Gaza;
Sfinții Mucenici Mina, Faust, Andrei și Iraclie;
Sfinții patru Mucenici din Perga Pamfiliei;
Sfinții 366 de Mucenici din Nicomidia;
Sfântul Aidan, episcopul.
Pe 1 septembrie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, zi care marchează și începutul anului bisericesc.
Realitatea.NET | Sarbatoarea zilei 1 mai. Sfântul Prooroc Eremia. Cruce neagră în calendar
Sursa: CrestinOrtodox.ro
