În fiecare an, la data de 7 iulie, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Mare Muceniță Chiriachi, una dintre marile mucenițe ale creștinătății, care și-a mărturisit credința în Hristos cu prețul vieții în timpul persecuțiilor declanșate de împăratul Dioclețian, la sfârșitul secolului al III-lea.
Sfânta Chiriachi s-a născut într-o familie de creștini evlavioși, din părinții Dorotei și Evsevia. Pentru că a venit pe lume într-o zi de duminică, aceștia i-au dat numele Chiriachi, cuvânt care în limba greacă înseamnă „Duminica” sau „Ziua Domnului”, conform cărților Sfinte.
Încă din tinerețe, Chiriachi și-a închinat întreaga viață lui Hristos, alegând fecioria și refuzând toate cererile în căsătorie. Ea mărturisea că este logodită cu Mirele Ceresc și că dorește să-I rămână credincioasă până la sfârșitul vieții. Unul dintre pretendenții respinși a denunțat-o împăratului Dioclețian, dezvăluind că este creștină.
În urma acestui denunț, Sfânta Chiriachi a fost arestată și supusă unor chinuri cumplite. Trupul ei a fost acoperit de răni, însă, potrivit tradiției, Dumnezeu a săvârșit o minune, trimițând un înger care i-a vindecat rănile. Minunea a impresionat profund pe cei prezenți, iar numeroși păgâni au crezut în Hristos și au primit, la rândul lor, cununa muceniciei.
În timpul judecății, Sfânta Chiriachi și-a mărturisit cu fermitate credința, spunând ighemonului că nici focul, nici fiarele, nici marea și nici sabia nu o pot despărți de Hristos. Ea a amintit de exemplele biblice ale celor Trei Tineri din cuptorul de foc, ale prorocului Daniel în groapa cu lei, ale prorocului Iona și ale Sfântului Ioan Botezătorul, arătând că adevărata viață este aceea trăită și jertfită pentru Dumnezeu.
Pentru neclintita sa mărturisire, Sfânta Mare Muceniță Chiriachi a fost condamnată la moarte și și-a încheiat viața pământească prin tăierea capului, primind cununa muceniciei.
O parte din cinstitele sale moaște, și anume mâna dreaptă, se păstrează din anul 1763 în Catedrala Episcopală din Huși. Sfântul odor a fost dăruit episcopului Iacob Stamate de către Marea Lavră din Sfântul Munte Athos, ca semn de recunoștință pentru sprijinul oferit mănăstirii în achitarea datoriilor către Poarta Otomană. Catedrala Episcopală din Huși, ctitorită de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare în anul 1495, rămâne până astăzi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj dedicate Sfintei.
În ultimii ani, cultul Sfintei Mare Mucenițe Chiriachi a fost îmbogățit prin tipărirea slujbei sale de către Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Inițiativa a aparținut Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, care a coordonat completarea rânduielii liturgice și traducerea din limba greacă a unor cântări și rugăciuni. Diortosirea textului și alcătuirea unor noi cântări au fost realizate de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.
Prin exemplul vieții și al jertfei sale, Sfânta Mare Muceniță Chiriachi rămâne un model al credinței neclintite, al curajului și al dăruirii totale față de Hristos, fiind cinstită de credincioși ca ocrotitoare și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu.
sursa: crestinortodox.ro
