SFÂNTUL CUVIOS ANTONIE CEL MARE

SFÂNTUL CUVIOS ANTONIE CEL MARE
Sfântul Cuvios Antonie cel Mare; Sfântul Cuvios Antonie cel Nou din Veria
Sfântul Cuvios Antonie cel Mare; Sfântul Cuvios Antonie cel Nou din Veria.
Sfântul Antonie cel Mare a trăit în a doua jumătate a secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Este socotit întemeietorul vieții monahale. Născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc, în anul 251, acest mare luminător al credinței a fost fiul unor creștini înstăriți, care l-au ajutat să deprindă calea credinței. Pe când avea 20 de ani, după moartea părinților săi, Sfântul Antonie a auzit în biserică cuvintele Domnului Hristos: „Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te și vinde averea ta, dă-o săracilor și vei avea comoară în cer; după aceea, vino și urmează-Mi” (Matei 19, 21). Punând aceste cuvinte în inima sa, Antonie și-a împărțit averea săracilor, și-a încredințat sora unei comunități de creștine fecioare și s-a retras în singurătate. După ce s-a nevoit într-o colibă de lângă satul natal, sub povățuirea unui ascet mai bătrân, Antonie s-a mutat într-un mormânt idolesc; apoi, pe când avea 35 de ani, s-a mutat într-un loc numit Pispir, la marginea deșertului. Acolo a locuit sfântul vreme de 20 de ani, până când ucenicii l-au silit să părăsească acest loc, Antonie fiind aproape mort din cauza atacurilor diavolești de toate felurile. Cuviosul Antonie a devenit părintele duhovnicesc al multor călugări din pustia egipteană, cele mai vestite comunități monastice fiind cele din Nitria și Sketis. În anul 310, Sfântul Antonie a facut o călătorie la Alexandria, pentru îmbărbătarea creștinilor asupriți din cauza persecuției împăratului Maximin. În 312, s-a stabilit în adâncul deșertului, pe muntele Kolzim, aproape de Marea Roșie, unde a rămas până la sfârșitul vieții, împreună cu doi ucenici. Și-a părăsit locul numai pentru a-și vizita discipolii și pentru a face o a doua călătorie la Alexandria, în sprijinul Sfântului Atanasie cel Mare, episcopul Alexandriei, persecutat de adepții lui Arie. Cuviosul Antonie cel Mare a trecut la cele veșnice în anul 356, în vârstă de 105 ani, în deșertul de pe malul drept al Nilului. Iar ucenicii săi, înfășurându-l și îngropându-l creștinește, au ascuns trupul sub pământ, precum le dăduse poruncă. Astfel a fost ascuns trupul Sfântului Antonie cel Mare, pentru ca nimeni să nu-i tulbure odihna de veci.
Rugăciunea zilei
Rugăciune către Sfântul Antonie cel Mare
„Sfinte Părinte Antonie, cel ce te-ai învrednicit să fii vas ales al Mântuitorului Hristos prin credință și prin viața ta curată, du rugăciunile noastre către Dumnezeu și roagă-L pentru sănătatea, pentru mântuirea, pentru ajutorul și pentru iertarea păcatelor tuturor celor ce aleargă la ajutorul tău cel sfânt. Cel ce ai fost pe pământ și durerile noastre le știi și păcatele noastre le cunoști, nu trece cu vederea glasurile de rugăciune ale celor ce aleargă la mijlocirea Ta și nu te uita la nevrednicia celor ce Te roagă, ci la slavă și mila lui Dumnezeu, pe care tu L-ai mărturisit și spre Care se îndreaptă rugăciunea ce ți-o aducem cu atâta nădejde. Slăvite făcător de minuni, părintele săracilor, ocrotitorul văduvelor, sprijinitorul orfanilor, alesul vas al Mântuitorului Hristos, vino cu obișnuita ta îndurare în ajutorul nostru, prin rugăciunile tale, către Dumnezeu, ca să fim mângâiați în nevoi, ca să fim sprijiniți în necazuri, ca să fim apărați de primejdii, de ispite, de pofte netrebnice și de păcate. Ocrotește-ne pe noi și familiile noastre și ne păzește pașii vieții pe cărările mântuirii. Bunule Părinte Antonie, cel ce ai făcut din puștiul Egiptului loc de preaslăvire al Marelui Dumnezeu și al Mântuitorului Hristos, fă și din puștiul sufletuilui nostru, ars de necredința și ros de patimi, loc plăcut ție, în care să se sălășluiască virtutea și să răsară crinul bine mirositor al faptelor creștine, prin tine să se maresca numele cel sfânt al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!”
Sursa: Realitatea Spirituala
Urmărește știrile Realitatea Spirituala și pe Google News

























