Sfinții zilei
Sântul Cuvios Ioanichie cel Mare; Sfântul Mucenic Nicandru și Ermeu; Sfântul Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama
Rugăciunea zilei
Rugăciune către sfântul înger păzitor
„Sfinte îngere, cel ce stai înaintea pătimașului meu suflet și al vieții mele celei ticăloase, nu mă lăsa pe mine, păcătosul, nici nu te depărta de mine pentru neînfrânarea mea. Nu da loc diavolului celui viclean, ca să-mi stăpânească cu silnicie acest trup muritor. Întărește mâna mea cea slabă și neputincioasă și mă îndreptează la calea mântuirii. Așa, sfinte îngere al lui Dumnezeu, păzitorul și acoperitorul sufletului și al trupului meu celui ticălos, iartă-mi toate cu câte te-am mâhnit în toate zilele vieții mele și orice am greșit în această zi. Acoperă-mă în această noapte și mă păzește de toată ispita celui potrivnic, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeu; și te roagă pentru mine către Domnul, ca să mă întărească întru frica Sa și vrednic să mă arate pe mine, robul Său, bunătății Sale. Amin!”
Gândul zilei
„Să știi, copilul meu, că nimic nu este întâmplător în această viață. Totul are un scop și nimic nu se petrece fără o cauză. Nici un ac nu cade dintr-un brad, dacă nu vrea Dumnezeu. De aceea nu trebuie să te mâhnești, orice ți s-ar întâmpla. Așa ne sfințim! Uite, acum tu te mâhnești din cauza casnicilor tai, dar ei te ajută de fapt, să atingi înălțimi duhovnicești.”- Sfântul Porfirie Kafsokalivitul
Știai că?
Tronurile reprezintă a treia ceată îngerească. Ceata Tronurilor ,,stă înaintea Celui ce șade pe scaun înalt și preaînălțat”(Isaia 6, 1). Aceștia au această denumire deoarece, ca pe niște scaune ale înțelepciunii, se odihnește Domnul gânditor, nu cu ființa ci cu slujire și cu darul, cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul.
Pilda zilei
Tot ce se întâmplă, se întâmplă cu un scop!
Odată, un negustor bogat se întorcea acasă, după ce vânduse multă marfă, într-un iarmaroc. Avea, aşadar, cu sine, o însemnată sumă de bani. Mergând cu căruţa pe drum, se porni o ploaie mare. Negustorul, necăjit din această pricină, ridică glas de cârtire împotriva lui Dumnezeu, zicând:
– La ce mai e bună si ploaia aceasta, Doamne?
Dar cum mergea aşa, iată că se ivi în faţa căruţei un bandit, care întinse puşca spre el, voind să-l omoare, ca, pe urmă, să-l jefuiască.
Negustorul rămase încremenit.
Hoţul apăsă pe trăgaci, dar arma nu luă foc. Din pricina ploii, capsa şi pulberea se udaseră.
Văzând aceasta, negustorul dădu bice cailor şi luând-o la goană, scăpă de tâlhar.
După ce ieşi din impas, se opri, se închină şi zise:
– Iartă-mă, Doamne, că n-am ştiut ce zic. De nu era ploaia, tâlharul m-ar fi ucis.
Și de-atunci, negustorul acela nu a mai cârtit niciodată. Dar şi pentru bandit a fost o lecţie.
Şi-a dat seama că o mână nevăzută l-a salvat pe negustor.
Iar de atunci nu şi-a mai pus nădejdea în arma sa, înţelegând că oricând aceasta poate să-l trădeze şi astfel să cadă prea uşor în mâna autorităţilor.
