Sfinții zilei

†) Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului;  †) Sfântul Ierarh Bretanion, Episcopul Tomisului.

Sfântul Ierarh Grigorie, Cuvântătorul de Dumnezeu (Teologul), s-a născut, pe la anul 328, în cetatea Nazianz din Capadocia şi a trăit în vremea împăraţilor Valens (364-378) şi Teodosie cel Mare (379-395). S-a născut într-o familie de neam ales, din oameni drepţi, Sfinţii Grigorie cel Bătrân şi Nona. Tatăl său, deşi venise la credinţă de puţină vreme, a fost hirotonit episcop de Nazianz pentru vredniciile sale.În tinereţe, Grigorie a studiat la cele mai înalte şcoli ale vremii, la Cezareea Capadociei, la Cezareea Palestinei, la Alexandria şi Atena, şcoala cea mai înaltă de atunci, unde a şi fost rugat să rămână ca dascăl. A fost sfinţit episcop de către Sfântul Vasile cel Mare, prietenul său, pentru cetatea Sasima. Sfântul Grigorie era un cuvântător şi un teolog remarcabil. Iubea viaţa duhovnicească, poezia creştină şi teologia. Întotdeauna vorbea pe înţelesul oamenilor. El a rostit vestitele cinci Cuvântări teologice în care a tălmăcit învăţătura despre Preasfânta Treime. O vreme a fost şi întâistătător al Noii Rome şi a adus dovezi contra ereziilor dezbătute în timpul Sinodului al 2-lea Ecumenic. Sfântul Grigorie, s-a făcut cunoscut tuturor, dar înţelepciunea lui era slăvită pretutindeni, şi a fost chemat de toată Sfânta Biserică cu un nume nou “Teologul”, adică “Cuvântătorul de Dumnezeu”.

 Din cauza unor neînţelegeri provocate de răutatea şi invidia unora, în scurtă vreme, Sfântul Grigorie a părăsit scaunul arhi­eresc al Constantinopolului şi s-a retras în singurătate. Până la sfârşitul vieţii a alcătuit multe scrieri şi poeme despre viaţa spirituală, despre teologie şi poezie creştină. S-a mutat la Domnul la 25 ianuarie, în anul 389. 

Sfântul Bretanion (sau Vetranion) a fost episcop de Tomis (Constanţa de astăzi), în Dobrogea, şi s-a făcut cunoscut mai ales datorită luptei sale împotriva ereziei ariene, în timpul împăratul Valens (364-378). Venind împăratul arian la Tomis, Sfântul Bretanion l-a înfruntat spunându-i că nu este alt Crez decât cel de la Niceea, şi ieşind din biserică împreună cu poporul, l-a lăsat pe Valens singur cu alaiul său. Pentru aceasta a fost exilat, dar a fost readus pe scaunul său la insistenţele credincioşilor. La cererea Sfântului Vasile cel Mare, Sfântul Bretanion a trimis în Capadocia moaştele Sfântului Sava. În 380 a trecut în pace la Domnul.

Rugăciunea zilei

Rugăciunea Sfântul Grigorie Teologul.

Cu evlavie ai învăţat că Duhul și Cuvântul sunt deopotrivă cu Tatăl, cu Bunătatea şi cu Împărăţia. Ai cunoscut că potrivirea şi unirea este cu fiinţa şi cu firea.

Pentru aceasta bucurându-te ai strigat. Binecuvântat fie Domnul şi să-L preaînălțăm întru toţi vecii. De mărirea îngerească te-ai învrednicit. Că ai strălucit lumii ca un înger, curăţindu-ţi cu grijă sufletul, trupul şi gândirea, pentru Sfânta Treime. Căreia acum cânţi, veselindu-te. Deschizându-ţi gura, cu cuvântul lui Dumnezeu ai vărsat înţelepciune. Propovă­duitorul Luminii, cugetare Dumnezeiască lumii ai semănat.

Dogmele părinţilor ai întărit cu adevărat şi ca Apostolul Pavel te-ai arătat apărător al credinţei. Pentru aceasta şi cetăţean împreună cu îngerii eşti şi împreună vorbitor cu dânşii te-ai arătat. Fericite de Dumnezeu cuvântătorule, Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea ta. Sfinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cel ce eşti luminat cu Raza Luminii Celei Întreit Strălucitoare, care iese dintr-O Singură Dumnezeire, îndrumătorule în Sfintele Taine, Părinte Grigorie, pe cei ce cu credinţă te laudă pe tine izbăveşte-i şi cu teologia dogmelor tale la Lumină îi povăţuieşte.

Îndrumător către o Stăpânie în Trei Feţe şi către Dumnezeirea Cea în Treime făcându-te, prin deprinderile faptelor bune, teolog al Treimii te-ai arătat, preafericite; iar acum cânţi bucurându-te: bine să cuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii. Milostiv făcând pe Stăpânul cu rugăciunile tale, cere, părinte, iertare de greşeli, pentru cei ce prăznuim cu credinţă sfinţita şi marea prăznuire a pomenirii tale; întru care veselindu-ne, cântăm: bine să cuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii. Amin!”

Gândul zilei

„Botezul este cel mai frumos și cel mai minunat dintre darurile lui Dumnezeu (…). Îl numim dar, har, ungere, luminare, haină de nestricăciune, baie a renașterii, pecete și tot ce poate fi mai scump. Este dar, pentru că este oferit celor care nu aduc nimic, este har, fiindcă este dăruit chiar și celor păcătoși; botez, pentru că păcatul este îngropat în apă; ungere, pentru că este sfânt și regesc (așa sunt cei care sunt unși); luminare, fiindcă este lumină strălucitoare; haină, fiindcă acoperă ocara noastră; baie, pentru că spală; pecete, fiindcă ne ocrotește și fiindcă este semnul puterii lui Dumnezeu.” – Sfântului Ierarh Grigorie Teologul, despre pedagogia divină în revelarea Sfintei Treimi (PG 36, 361 C)

Știai că?

Dicherul şi tricherul (δικέρι, τό — dikeri, to, τρικέρι, τό — trikeri, to) reprezintă un  sfeşnic cu două şi sfeşnic cu trei braţe; sunt două sfeşnice care se utilizează la slujbele arhiereşti. Dicherul poartă două lumânări (δις κηρός — dis kiros = două lumini), iar trikerul poartă trei lumânări. Cu aceste sfeşnice arhiereul binecuvintează poporul în momentele indicate din timpul Liturghiei arhiereşti. Dicherul simbolizează cele două firi din Persoana Mântuitorului, iar tricherul, cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. (Liturgica generală, Bucureşti, ed. a II-a. 1993.).

Pilda zilei

Rugăciunea și păcatul

La un crestin batran, a venit într-o zi un tânăr pentru a-i cere sfat si pentru a se ruga impreuna. Atins fiind de Cuvantul lui Dumnezeu acesta dorea sa traiasca de acum o viata frumoasa , curata si placuta Creatorului…
Din vorbă în vorbă, tânărul îi spuse:
– Crestine, sunt destul de rău. Aş vrea să mă schimb, dar nu pot. Îmi pierd uşor răbdarea. Atunci când mă enervez, vorbesc urât şi multe altele. Am încercat să mă schimb, dar nu am putut. Totuşi, eu sper că după ce voi mai creşte, voi putea să mă schimb, nu-i aşa?
– Nu, i-a răspuns bătrânul. Vino cu mine!
L-a dus pe tânăr în spatele chiliei, unde începea pădurea, şi i-a spus:
– Vezi acest vlăstar, ştii ce este?
– Da, crestine, un puiet de brad.
– Smulge-l!
Tânărul a scos brăduţul imediat. Mergând mai departe, batranul s-a oprit lângă un brăduţ ceva mai înalt, aproape cât un om.
– Acum, scoate-l pe acesta.
S-a muncit băiatul cu pomişorul acela, dar cu puţin efort a reuşit până la urmă să-l scoată. Arătându-i un brad ceva mai mare, crestinul i-a mai spus:
– Smulge-l acum pe acela.
– Dar e destul de mare, nu pot singur.
– Du-te şi mai cheamă pe cineva.
Întorcându-se tânărul cu încă doi flăcăi, au tras ce-au tras de pom şi, cu multă greutate, au reuşit, în sfârşit, să-l scoată.
– Acum scoateţi bradul falnic de acolo.
– Părinte, dar acela este un copac mare şi bătrân. Nu am putea niciodată să-l smulgem din rădăcini, chiar de-am fi şi o sută de oameni.
– Acum vezi, fiule ? Ai înţeles că şi relele apucături din suflet sunt la fel? Orice viciu sau orice neputinţă pare, la început, inofensivă şi fără mare importanţă, dar, cu timpul, ea prinde rădăcini, creşte şi pune stăpânire din ce în ce mai mult pe sufletul tău. Cât este încă mică, o poţi scoate şi singur. Mai târziu, însă, vei avea nevoie de ajutor, dar fereşte-te să laşi răul să ţi se cuibărească adânc în suflet, căci atunci nimeni nu va mai putea să ţi-l scoată. Nu amâna niciodată să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă, căci mai târziu, va fi cu mult mai greu.

„Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor creşte din nou”.

Lasă un răspuns

Comentariul tău
Numele tău