Sfinții zilei

Odovania praznicului Nașterii Domnului; Sfânta Cuvioasă Melenia Romana; † Sfântul Mucenic Hermes (Slujba în noaptea trecerii dintre ani).

Sfântul Mucenic Hermes din Bononia a slujit cu smerenie și adâncă evlavie lui Hristos în biserica cetății Bononia, fiind exorcist. El se învrednicise cu acest dar de la Hristos și ca atare avea un mare rol în pregătirea celor care doreau să primească botezul creștin, citind rugăciunile de lepădare și alungare a duhurilor celor rele din trupurile și sufletele lor. Neînfricoșându-se de asprele măsuri de prigonire a închinătorilor și slujitorilor lui Hristos luate de împăratul Dioclețian, exorcistul Hermes primea în biserică pe cei stăpâniți de duhurile rele și, prin harul divin și puterea rugăciunii, le alunga și-i tămăduia pe aceștia. Sfântul Mucenic Hermes va arăta prigonitorilor Bisericii folosul slujirii sale în biserică și va primi cu bucurie și curaj sfârșitul mucenicesc al vieții sale pământești, atunci când călăii păgâni i-au tăiat capul, în ziua de 31 decembrie. Astfel, Sfântul Mucenic al lui Hristos, Hermes, s-a dovedit a fi vrednic de cinstire de-a lungul veacurilor, nu numai în cetatea sa, ci și în cea apropiată, Rataria, și oriunde trăiau suflete creștine, ce căutau mântuirea cu ajutorul fraților ce se rugau din cer pentru ei. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 31 decembrie.

În Biserica Ortodoxă, pe 31 decembrie este sărbătorită Odovania Praznicului Naşterii Domnului. Durata pre-serbării și a după-serbării praznicelor împărătești variază după gradul lor de importanță și după poziția pe care o au în cadrul anului bisericesc, fiind la unele mai lungă, iar la altele mai scurtă, după cum ne arată cărțile de slujbă (Mineiele, Triodul şi Penticostarul). Astfel, pre-serbarea Naşterii Domnului ţine cinci zile, începând de la 20 decembrie, iar după-serbarea aceluiaşi praznic ţine şase zile, sfârşindu-se la 31 decembrie, când este odovania praznicului. Mineiul pe luna decembrie precizează că sâmbătă se cântă la Utrenie slujba din ziua praznicului Naşterii Domnului şi se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Obiceiul de a prelungi sărbătorile mari pe anumite perioade e moștenit în cultul ortodox din cultul Vechiului Testament, în care sărbătorile Azimilor, ca și altele (sărbătoarea Corturilor, sărbătoarea sfinţirii templului), se prăznuiau câte şapte zile la rând. În creştinism, prima manifestare de acest fel o întâlnim la împăratul Constantin cel Mare, cu prilejul festivităţilor sfinţirii basilicilor din Ierusalim şi din Tir (13 sept. 335), sfinţire a cărei aniversare se serba în fiecare an, câte şapte zile la rând, multă vreme după aceea, sub denumirea de sărbătoarea înnoirilor, potrivit basilica.ro. 

Rugăciune zilei

În noaptea de Revelion dincolo de a petrece alături de cei dragi nu uitați să spuneți această rugăciune foarte puternică care ne poate face mai încrezători atunci când pășim în noul an.    

„Binecuvântează, Doamne, viața noastră și ne izbăvește în Anul cel Nou care vine și în toți anii vieții noastre de necazuri, de primejdii, de războaie și de toată răutatea și nedreptatea, dăruindu-ne tuturor zile bune și îndelungate, cu bună sporire și folos în muncă noastră, cu fericire și liniște, că să-ți mulțumim pururea pentru toate și Ție mărire să înălțăm, împreună și Părintelui Tău Celui fără de început și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh acum și pururea și în vecii vecilor. Ție, Doamne, ne plecăm genunchii sufletului și ai trupului nostru. Ție singurului Bun și fără de păcat, Ție adevăratului Dumnezeu, care ai făcut cerul și pământul, marea și izvoarele, toate cele văzute și nevăzute. Ție, Dumnezeule, ne închinăm, Te lăudăm, îți mulțumim și Te rugăm. Caută cu milostivire spre smerită noastră rugăciune și primește mulțumirile, laudele și cererile noastre. Te rugăm, Dumnezeule, să ne dai răbdare, înțelepciune, dragoste desăvârșită, nădejde nezdruncinată și toate virtuțile care ne trebuie că să ne mântuim. Apară-ne de oameni gâlcevitori, de oameni rătăciți, de patimi și păcate. Ajută-ne, Doamne, să nu ne lepădam de Ține în nici un fel. Te rugăm acum, Dumnezeul nostru, să cauți cu milostivire. Și să faci că să fie primite la Ține toate cele lucrate de noi, nevrednicii în numele Tău, în anii trecuți până în clipă de față: rugăciunile, cântările, milosteniile la săraci și toate ostenelile noastre. Căci știm că noi nu avem nimic al nostru, ci am luat totul dintru ale Tale. Amin!”

Gândul zilei

Părintele Cleopa, despre grija cea mai mare de Anul Nou

Începând de la Anul Nou, grija noastră cea mai mare trebuie să fie alta. Cel mai mare lucru este să ne înnoim viața, să luăm aminte, cu fiecare an nou, să lăsăm câte un păcat care ne stăpânește cine știe de când și să punem în locul lui o virtute. Să iertăm greșelile celor ce ne-au supărat, să-i iertăm pe toți, să începem anul nou cu inima curată și cu credință în Dumnezeu. Să nu începem la crâșmă, cu beție, cu fluiere, cu câte și mai câte petreceri. Că dacă începi bine din ziua întâi, fiindcă ziua bună se arată de dimineaţă, aşa o să-ţi meargă tot timpul!

Du-te prin sate acum, în noaptea aceasta. Este iadul pe faţa pământului. Iată cum știu oamenii să mulțumească lui Dumnezeu că le-a mai dat un an de viață! Dar vine moartea la om şi-l strânge de gât, de nu mai poate spune nici preotului ce a făcut, că i-a legat limba! Cât ar mai avea el atunci să-i mai dea Dumnezeu un ceas. Dar nu-i mai dă! Este rânduit: când ţi-o veni ceasul, te ia şi te duce. Ai vrea să te rogi: „Doamne, mai dă-mi un minut!” Dar nu-ţi mai dă! Ai avut destule! Dumnezeu este prea drept! Ţi-a dat vreme, dar n-ai vrut să te îndrepţi, să te pocăieşti, să plângi, să te rogi! Ţi-a dat atâţia ani de viaţă şi n-ai avut nici o grijă. Şi atunci vei vedea că nu mai este pocăinţă în timpul morţii.

Deci, să ne gândim că, trecând un an de zile, foarte mult trebuie să plângem lui Dumnezeu, că n-am făcut nimic bun şi să-I mulţumim că ne-a ajutat cu mila şi cu îndurarea Lui să trecem iarăşi 365 de zile şi să ajungem până azi.

Toţi trebuie să mulţumească. Toată zidirea lui Dumnezeu. Căci viaţa şi fiinţele şi toate vremurile sunt în mâna lui Dumnezeu. Tocmai acum trebuie să mulţumim lui Dumnezeu, ca să nu vină urgia Domnului peste noi!

Aşteptăm mila lui Dumnezeu, dar odată n-ar să mai fie timp, căci vine moartea pentru fiecare! Vine dreptatea lui Dumnezeu, de care nu poate scăpa nimeni! Nu pot scăpa nici împărații. Unde sunt împărăţiile? Unde sunt faraonii Egiptului? Unde sunt sultanii turcilor? Unde sunt craii Germaniei? Unde sunt împărații de care se cutremura lumea? Unde sunt cetăţile? Unde sunt oraşele? Unde-i oraşul Pompei şi unde este Cartagina şi oraşele vechi care s-au dărâmat de cutremur?

Unde sunt cetăţile lumii? Unde sunt puternicii? Unde sunt cei învățați? Unde sunt filosofii? Unde sunt cei care au purtat sceptru şi ale căror capete străluceau ca soarele? Unde sunt? Praf, pământ și pulbere s-au făcut. Aşa-i dreptatea lui Dumnezeu şi vai de noi și de noi dacă cheltuim vremea în zadar. Marele Apostol Pavel spune: Răscumpăraţi vremea, că zilele rele sunt (Efeseni 5, 16). Vom cere să mai trăim un minut și n-ar să ne mai dea Dumnezeu! Pentru că trecem fără griji viaţa aceasta şi ne încurcăm cu grijile veacului, de parcă am fi nemuritori. Fum suntem! (…)

Aceasta v-o spun pentru Anul Nou! Să mulțumim Preasfintei Treimi și Maicii Domnului, care mijlocește pentru toată lumea, că ne-a învrednicit să mai trecem un an. Să ne hotărâm în inima noastră să punem început bun și să petrecem de aici înainte cu Dumnezeu, creștinește. Să ne împăcăm cu Dumnezeu mai înainte de a ne răpi moartea! Amin!

Știai că?

Liturghiile Sfântului Vasile cel Mare sunt printre cele mai puternice rugăciuni și cea mai veche din ritul bizantin care se spune în cadrul slujbelor bisericești dar care, puțini preoți mireni și călugări o fac. Rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare se mai oficiază în Ajunul Crăciunului, în ziua de prăznuire a Sfântului Vasile cel Mare, pe 1 ianuarie, în primele cinci duminici din Postul Mare, în Joia Mare și în Sâmbăta Mare. Este necesar ca înainte de aceasta să se țină post negru. Anaforaua Sfântului Vasile cel Mare debutează cu o slăvire, cu un cuprins profund teologic, a Sfintei Treimi, slăvire care culminează în unirea oamenilor cu îngerii prin intonarea „cântării de biruinţă” (Sanctus): „Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot; plin este cerul şi pământul de slava Ta. Osana întru cei de sus. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. Osana întru cei de sus”.

Pilda zilei

VREȚI SĂ FACEȚI MINUNI?

Într-o zi, au venit la un părinte îmbunătățit câțiva pelerini, auzind ca Dumnezeu săvârșește minuni prin rugăciunile sale si l-au întrebat: „Avva, cum putem si noi face asemeni Sfinției Voastre ?” 

Puteți si voi sa faceți minuni, rugându-vă si făcând acestea: 

– ÎNVAȚÂND UN OM SĂ CITEASCĂ SFÂNTA EVANGHELIE, ați vindecat un orb.                        

– ÎNVĂȚÂND UN OM SĂ MEARGĂ LA BISERICĂ, ați vindecat un șchiop.                                             

– ÎNVĂȚÂND UN OM SĂ FACĂ MILOSTENIE, ați vindecat un ciung.                                                                

– ÎNVĂȚÂND UN OM SĂ SE ROAGE, ați vindecat un mut.                                                                        

– ÎNVĂȚÂND UN OM SĂ POSTEASCĂ, ați vindecat un slăbănog.                                                                           

– ÎNVĂȚÂND UN OM SĂ SE SPOVEDEASCĂ, ați înviat un mort.                                                                  

Așadar, dragii mei frați și dragele mele surori, puteți și voi, și chiar trebuie să faceți minuni în fiecare zi, cu ajutorul lui Dumnezeu!”, fiindcă temelia mântuirii sufletelor noastre este aproapele!     

   Sfântul  Ioan Scărarul zice așa:

,,Semnul iertării unei căderi stă în a te socoti pururea dator. Deci, semnul iertării nu stă într-o liniște nepăsătoare, ci într-o grijă că ești mereu dator să faci ceva pentru a merita iertarea”  Dumnezeu și Maica Domnului să te binecuvânteze cu înger păzitor cititorule !

Tradiții și  obiceiuri românești de Anul Nou

*Mersul cu Plugușorul Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sate care se practică de Anul Nou. Acesta este legat de dorința celor care munceau pământul ca anul viitor să fie mai bogată recolta. În noaptea de 31 decembrie, mai mulți copii și tineri se strâng în cete și pornesc a colinda din casă în casă, pocnind din bici, strigând tare și sunând din clopoței. După ce spun versurile specifice, colindătorii primesc mici daruri.

*Mersul cu Capra este un alt obicei românesc de Anul Nou extrem de cunoscut în toată țara pe care colindătorii îl urmează încă din prima zi a noului an. O ceată de colindători întruchipează o capră printr-o mască sculptată din lemn, iar împreună pleacă la casele oamenilor pentru a le face urările importante. Acest obicei este reprezentat de animalul care a simbolizat personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice

* Dansul Ursului  este un obicei moștenit de la geto-daci care se păstrează și astăzi în multe dintre zonele țării. Colindătorii se costumează în urși, după care se împodobesc cu ciucuri roșii sau alte decorațiuni. Se strâng grupuri mari de colindători, care joacă la comandă și dau ritmul cu ajutorul unor tobe.

*Mersul cu Steaua  începe  încă din Ajunul Crăciunului și până la Sfântul Vasile, uneori chiar și până la Sfântul Ion, colindătorii merg cu Steaua, unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești de Crăciun. Copiii merg din casă în casă și colindă, după care primesc daruri ce constau în nuci, mere, colaci și alte bunătăți.

*Mersul cu Sorcova Este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii își primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.

*Calendarul de ceapă este un  obicei românesc de Anul Nou, un obicei ce-și are originile din zona Hunedoarei și care anticipează cum va fi vremea în fiecare lună a anului care tocmai începe. În noapte de Anul Nou se desfac 12 foi dintr-o ceapă și se pun în ordine pentru lunile anului. În fiecare foaie de ceapă se pune o jumătate de linguriță de sare, iar foile se lasă pe o masă până a doua zi dimineață. Dacă sarea s-a topit toată în anumite luni, înseamnă că se anunță luni ploioase, iar dacă nu, înseamnă că urmează luni secetoase.

*Superstiția de Revelion spune că în noaptea dintre ani este bine să ai bani în buzunar, astfel vei atrage norocul de partea ta.

*Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub crenguțe de vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.

*Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, deoarece atrage energiile pozitive.

*Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.

*La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre.

*Una dintre cele mai cunoscute superstiții de Revelion spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion.

* În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.

*O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece, odată cu el, îți vei arunca și norocul din casă. Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nici o datorie,în caz contrar, vei rămâne dator întreg anul.

*Cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul. Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion.

*În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei.

Lasă un răspuns

Comentariul tău
Numele tău