Să îl avem permanent în inimă pe Dumnezeu și să ne rugăm, căci rugăciunea nu este strigăt în pustiu!

Sfinții zilei  

(†) Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la pește). 

Intrarea Maicii Domnului in Biserica este prăznuită pe 21 noiembrie. Aceasta sărbătoare este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.  În tradiția creștină, Sfinții Ioachim și Ana, sunt părinții Maicii Domnului. Aceștia erau tare mâhniți pentru că nu puteau să aibă copii și au început să se roage la Dumnezeu, cerându-i să le dăruiască unul. Ei au promis că dacă acest lucru se va întâmpla, își vor duce copilul la templu când va crește. După ceva timp, îngerul Gavriil a venit la cei doi și le-a vestit că vor avea o fată pe nume Maria. Ioachim și Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu și când Fecioara Maria a împlinit trei ani, au dus-o la templu. Acolo, Maria a fost întâmpinată de preotul Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfânta încăpere - Sfânta Sfintelor, unde a stat până la vârsta de 15 ani. Cât timp a stat la templu, Maria a crescut cu credință în suflet, citind Sfânta Scriptura, împreună cu alte fecioare.

Rugăciunea zilei

Acatistul Intrării în biserică a Maicii Domnului – Condac                                                               

„O, cea mai cinstită și mai sfântă decât toți sfinții, dumnezeiască Pruncă, Fecioară și Maica Dumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în Sfânta Sfintelor, pe care o prăznuim astăzi cinstindu-te, primește acest dar al nostru și ne izbăvește pe noi din toate nevoile, necazurile și primejdiile și ne învrednicește Împărăției celei cerești, ca întotdeauna cu mulțumire să cântăm: Aliluia! ”

Gândul zilei

„Rugăciunea și postul sunt lipsite de putere neînsoțite de milă, fără milostenie, ele nu se ridică la Cer.” – Sfântul Ioan Gură de Aur

 Știai că?

Sfânta Sfintelor este cel dintâi așezământ, centrul vieții religioase a evreilor - locuința pământească a prezenței lui Dumnezeu - ce avea orânduieli pentru slujba dumnezeiască, numit cortul mărturiei, iar apoi la Templu din Ierusalim pe care la construit regele Solomon.  ”În el se aflau sfeșnicul și masa și pâinile punerii înainte; această parte se numea Sfântă. Apoi  după catapeteasma a doua, era cortul Sfânta Sfintelor, având altarul tămâierii de aur și chivotul așezământului ferecat peste tot cu aur, în care era năstrapa de aur, care avea mană, toiagul lui Aaron și tablele legii cu cele zece porunci primite de Moise pe muntele Sinai. Deasupra chivotului erau heruvimii slavei, care umbreau altarul împăcării, aici preoții intrau totdeauna în cortul cel dintâi, săvârșind slujbele,  iar în cel de-al doilea  intra numai arhiereul, o dată pe an , și nu fără de sânge, pe care îl aducea pentru sine însușii și pentru greșelile poporului.” (Evrei Capitolul 9, 1-7)

Pilda zilei

Căldura focului 

În timpul Sfintei Spovedanii, un tânăr l-a întrebat pe duhovnicul său:
– Părinte, îmi simt sufletul greu de păcate. Cum pot să fiu iarăși liniștit, când știu că am greșit?
– Fiule, omul nu trebuie să-și piardă niciodată speranța. Chiar dacă am păcătuit, Dumnezeu ne va ierta greșelile, dar cu o condiție: să ne căim. Să ne căim cu sinceritate, din suflet. O să-ți dau un exemplu. Afară este iarnă grea, gerul este mare. Du-te și adu-mi un țurțure de gheață.
Când tânărul s-a întors ținând bucata de gheața în mână, părintele a luat-o și a aruncat-o în sobă, unde țurțurele a început imediat să se topească la căldura focului.
– Ai văzut gheața pe care ai luat-o de afară?! Era așa de la începutul iernii și tot așa ar mai fi rămas, oricât ar fi stat în frig. Dar acum, că ai adus-o înăuntru, vezi cum a început să se topească? Devine iarăși apă curată și folositoare. Cât era înghețată nu era bună de nimic.
La fel este și sufletul, atunci când îngheață de atâtea păcate. Dar dacă te călești sincer, căldura rugăciunii tale și harul Domnului topesc tot ce-i rău și-ți aduc viață și liniște în suflet.
– Privește pomii de afară, i-a mai spus părintele. Sunt înghețați de ger, dar, la primăvară, soarele îi va încălzi și iarăși se vor trezi la viață.
La fel să ai și tu răbdare și încredere în bunătatea și mila lui Dumnezeu și să te căiești din suflet, fiindcă așa cum căldura focului topește gheața, la fel căința sinceră vindecă sufletul bolnav de păcate.

https://youtu.be/NCfN-uyc9lc?t=75

Tradiții și obiceiuri de Vovidenie

*De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, creștinii merg la Biserică la Sfânta Liturghie cu preparate de post și cu pește, pentru a fi sfințite și ulterior le dau de pomană pentru sufletele adormiților.

*Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată și Sărbătoarea Luminii, o zi în care credincioșii sunt îndemnați la bunătate și credință, dar este și o zi în care se consideră că, atunci când cerurile se deschid, cele mai importante dorințe ale oamenilor se împlinesc.

*În anumite zone din țară, pentru cei care au murit fără lumină, creștinii împart, plăcinte cu dovleac și câte o lumânare.

*În această zi, femeile dau de pomană „lumină de veci”, pe motiv că lumânarea din această zi, dată de sufletul morților, mai ales pentru cei morți fără lumânare, dar și pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă.

*Conform tradiției, de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, la fel ca de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor.

*În această zi, nu se prelucrează lâna și nici pieile de animale, pentru că vitele riscă să fie atacate și ucise de animale sălbatice, iar femeile nu au voie să spele rufe întreaga zi.

*Potrivit unui alt obicei, în ziua sărbătorii, se pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, fiind ținute în apă și la căldură vor înflori și vor putea fi folosite de copii să sorcovească în pragul dinte an.  Se spune că cei care au fost sorcoviți cu crengi de măr înflorite sunt apărați în acel an de boli și necazuri. De aceea în colindele românești se cântă„ flori dalbe, flori de măr.”