Sfinții zilei
Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu; Sfinți Părinți de la Sinodul al V-lea Ecumenic; Sfânta Cuvioasă Olimpiada și Eupraxia.
Rugăciunea zilei
Rugăciune către Sfânta Ana
”Într-un moment de durere, Sfântă Ana, mama Sfintei Fecioare Maria, eu vin acum la tine cu speranța că mă vei ajuta și cu inima plină de venerație. Tu ești o făptură preaiubită de credincioși, și mai ales de femei, pentru că, datorită sfințeniei vieții tale, ai fost aleasă de Dumnezeu să fii vrednică, să fii mama Sfintei Fecioare Maria, care este binecuvântată între toate femeile și Născătoare de Dumnezeu. Plini de încredere și de venerație pentru minunatele haruri pe care le-ai primit, te rog, o milostivă Sfântă Ana, să binevoiești a mă primi în grupul celor pe care-i ocrotești în mod deosebit. Ia-mă sub puternica ta pază și dobândește-mi de la Dumnezeu harul să pot avea o căsnicie fericită, până la adânci bătrânețe, să am copii și să mă aperi de necazul nerodirii. Ajută-mă să mă bucur de acele virtuți cu care tu ai fost înzestrată din plin. Ajută-mă să-mi recunosc greșelile, să le plâng cu amar, să am o iubire înflăcărată față de Iisus și de Maria și să pot fi de folos semenilor necăjiți din preajma mea. Vreau să pot dărui și eu săracilor așa cum ai făcut tu și blândul Ioachim, soțul tău. Ferește-mă în viață Prea Sfântă Ana de orice primejdie trupească și sufletească și să fii lângă mine în clipele de boală, de necaz se de primejdie, până la sfârșitul vieții mele. Cu ajutorul tău vreau să ajung la cer, unde s-o pot lăuda împreună cu tine, pe Fecioara Maria, fiica ta. Amin!”
Gândul zilei
„Bogăția cerească a harului se înmulțește la cel ce o împarte.”- Sfântul Serafim de la Sarov
Știai că?
Clerul este un termen generic folosit pentru a descrie ierarhia religioasă din Sfânta Biserică Ortodoxă. Acest termen provine din limba greacă care înseamnă unul care este desemnat de altul.
Pilda zilei
Sinceritate
În timpul războiului, viaţa era tare grea şi oamenii sufereau de foame. Dar un om bogat s-a hotărât să-i ajute pe cei sărmani şi a trimis vorbă în tot târgul că, din ziua următoare, el va oferi pâine oricărui copil şi asta fără niciun ban. A doua zi, încă din zori, mulţi prichindei se strânseseră în faţa casei care locuia omul atât de bun la suflet. Când acesta a apărut cu nişte coşuri mari, pline cu pâine, copiii s-au repezit, îmbrâncindu-se, lovindu-se, căutând fiecare să apuce pâine cât mai mare. Fiecare, cum punea mâna pe câte o pâine, o lua la goană, bucuros că prinsese o bucată mai mare. Era acolo o hărmălaie …
Dar omul a observat că undeva, la marginea curţii, aştepta cuminte o fetiţă. După ce toţi ceilalţi copii şi-au ales ce pâini au vrut şi au plecat cu ele, fetiţa s-a apropiat şi ea de primul coş şi s-a uitat în el. Dar acolo nu mai rămăsese nimic. A căutat şi în cel de-al doilea coş, dar şi acesta era gol. Spre bucuria ei, pe fundul celui de-al treilea coş a găsit o pâinică mică, mică, pe care niciun copil nu o băgase în seamă. Fetiţa a luat-o, a mulţumit frumos pentru pâine şi a plecat spre casă.
Toată ziua a stat omul şi s-a gândit la cum se purtase acea fată şi, ca urmare, a dat poruncă la bucătărie să fie coaptă o pâine mică, dar în care să fie puşi 10 galbeni. Apoi, dis de dimineaţă, a aşezat pâinica deasupra celorlalte pâini şi a ieşit iarăşi cu toate coşurile în curte, unde copiii deja se strânseseră şi aşteptau nerăbdători. Din nou s-au repezit şi s-au luat la harţă. La sfârşit, fetiţa noastră, care aşteptase cuminte, ca şi în ziua precedentă, s-a ales tot cu pâinea cea mai mică, singura rămasă. Şi de această dată, i-a mulţumit frumos omului şi s-a grăbit spre casă, unde mama ei o aştepta. Când s-au aşezat la masă şi femeia a rupt pâinea, ce să vezi?!, galbenii s-au răsturnat pe masă din aluatul proaspăt.
– Vai, s-a speriat mama, ce să fie cu aceşti bani? Dacă banii au ajuns din greşeală în pâinea adusă de tine? Poate i-au căzut brutarului, în timp ce frământa aluatul. Ia-i şi du-i imediat înapoi!
S-a întors fetiţa la casa omului şi i-a dat acestuia toţi banii; spunându-i cum mama ei i-a găsit în pâinica primită. Privind-o cu drag, omul i-a răspuns:
– Banii aceia nu au ajuns întâmplător acolo. După ce am văzut ieri cum ai avut răbdare şi cum te-ai mulţumit chiar şi cu mai puţin, am hotărât să te răsplătesc. Astăzi, am văzut şi cât eşti de cinstită, fiindcă ai fi putut păstra totul, dar tu mi-ai adus banii înapoi. Drept răsplată, în fiecare dimineaţă când vei veni să iei şi tu o pâinică, vei primi şi câte zece galbeni.
Doamne, ce bucuroasă a fost fetiţa! Nu ştia cum să-i mulţumească omului pentru atâta bunătate. S-a dus în fugă la mama ei şi i-a dat bănuţii, după care i-a povestit totul, iar mama a povăţuit-o şi de această dată, iar fata i-a urmat sfatul.
Aşa se face că, de atunci, în fiecare dimineaţă, când primea galbenii, fata se ducea în mijlocul celorlalţi copii şi împărţea cu ei toţi bănuţii. Ştia că şi ceilalţi au nevoie de milostenie la fel de mult ca şi ea.
“Sărăcia sau bogăţia nu pot învinge DRAGOSTEA, dar DRAGOSTEA poate învinge şi sărăcia şi bogăţia” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
