Invităm fiecare suflet creștin să ia parte la slujbele din cadrul fiecărei biserici în sfânta zi de duminică!
Sfinții zilei
Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Sfânta Cuvioasă Domnica.
Duminica după Botezul Domnului; Ap. Efeseni 4, 7-13;Ev. Matei 4, 12-17 (Începutul propovăduirii Domnului); glas 5, voscr.8.
Sfântu Cuvios Gheorghe a trăit în insula Cipru, în secolul al VII-lea. După moartea părinților, alege să meargă la Ierusalim, să se închine la mormântul Mântuitorului. Viețuiește o vreme alături de fratele său, Heraclid, care pustnicea în Lavra Kalamon. Urmând sfatul fratelui său, ajunge în Hozeva. Aici intră în cinul monahal. Datorită ascezei, luptei împotriva patimilor, se umple de darul Sfântului Duh și devine un stâlp însuflețit și o icoană a tuturor bunătăților atât pentru cei din mănăstire, cât și pentru cei din afara ei. A strălucit cu nevoințele și s-a dezlipit de toată desfătarea lumească, căpătând și darul de a face minuni. Ajunsese să fie atât de bineplăcut lui Dumnezeu, încât, dacă atingea copacii uscați, aceștia primeau puterea să rodească. Nu a slăbit din înfrânare până la moartea sa.
Când a simțit că trebuie să treacă la cele veșnice, l-a chemat pe ucenicul său. Acesta, fiind ocupat cu pelerinii prezenți în mănăstire, nu a putut ajunge de îndată la chemarea lui. Dar bătrânul l-a așteptat și numai după ce și-a îmbrățișat ucenicul și a spus de trei ori: “Ieși, suflete al meu și mergi la Domnul”, a murit.
Sfânta Domnica s-a născut în Cartagina, Africa, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379 – 395). Părinții ei au fost bogați, însă păgâni. Ajunge la Constantinopol împreună cu alte patru fecioare și primesc toate botezul de la Patriarhul Nectarie. A intrat în monahism și a fost diaconiță la biserica patriarhiei. În Biserica primară, diaconițele se ocupau cu învățarea și propovăduirea Evangheliei și pregătirea femeilor pentru Taina Sfântului Botez. Sfânta Domnica a trecut a cele veșnice în timpul împăratului Zenon.
APOSTOLUL ZILEI
Efeseni 4, 7-13
Fraţilor, fiecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos. Pentru aceea zice: «Suindu-Se la înălţime, a robit robime şi a dat daruri oamenilor». Iar aceea că: «S-a suit» – ce înseamnă decât că S-a pogorât în părţile cele mai de jos ale pământului? Cel ce S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate cerurile, ca pe toate să le umple. Şi El a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători, spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.
EVANGHELIA ZILEI
Matei 4, 12-17
În vremea aceea, auzind că Ioan a fost pus la închisoare, Iisus s-a dus în Galileea; şi părăsind Nazaretul a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon şi Neftalim, ca să se împlinească ce s-a scris prin Isaia proorocul, care zice: pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftalim, spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor care şedeau în ţinutul şi în umbra morţii, lumină le-a răsărit. De atunci a început Iisus să propovăduiască: pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor.
Rugăciunea zilei
Rugăciune către Sfântul Gheorghe Hozevitul:
„Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Gheorghe, părintele nostru. Roagă-te lui Iisus, Începătorului înţelepciunii, ca la deschiderea gurii mele să-mi dea har, Sfinte Părinte Gheorghe, ca să cânt, eu necântăreţul, pomenirea ta, după vrednicie, cu cântări Dumnezeieşti, bucurându-mă. Vieţuit-ai pe pământ ca fără de trup, Mare Cuvioase Gheorghe; şi după aceea te-ai adăugat Cetelor celor fără de trup, alcătuind Ziditorului cântări întreit sfinte şi primind luminarea de la Dânsul. Amin!”
Gândul zilei
„Chiar dacă un om ar putea să facă din nou cerul şi pământul, dar ar dispreţui cu mândrie pe aproapele său, munca sa ar fi deşartă şi partea sa ar fi cu făţărnicie.” – Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul;
Știai că ?
Cuvântul „hram” provine din limba slavonă și înseamnă „casă”. Hram este sfântul patron al unei biserici. Prin extensie, hramul, numit și „Praznicul Bisericii”, este serbarea din ziua patronului Bisericii, de obicei un Sfânt din calendarul ortodox . După tradiția Bisericilor Ortodoxe, fiecare biserică în momentul în care se târnosește de către episcop primește un nume, care devine hramul său. Prin sfințirea bisericii, hramul devine îngerul păzitor al bisericii, patronul său spiritual. După iconografia ortodoxă și greco-catolică, icoana hramului se așează în iconostas în rândul întâi, la dreapta, alături de Sfintele Icoane Împărătești: Mântuitorul Iisus Hristos și Sfânta Fecioară Maria. Hramul Bisericii se serbează cu deosebită solemnitate, la ziua pomenirii evenimentului sau sfântului, în prezența a sute sau mii de credincioși, care vin în pelerinaj de la mari depărtări.
Pilda zilei
Viaţa
De mult, a venit la un călugăr, un om tare necăjit şi l-a întrebat:
– Ce este rău cu mine?
De ce nu îmi găsesc liniştea?
De ce nu sunt mulţumit de viaţa mea?
Bătrânul călugăr a luat, atunci, o sticlă şi, după ce a umplut-o pe jumătate cu apă, a pus-o în faţa omului şi l-a întrebat:
– Cum e această sticlă?
– Este pe jumătate goală!
– Vezi, i-a mai spus călugărul, eu o văd pe jumătate plină. În viaţă, trebuie să vezi partea frumoasă a lucrurilor. Nu este greu, mai ales că în toate există ceva frumos. Dacă vom şti să privim natura, vom vedea frumuseţe şi bogăţie. Dacă vom şti să-l privim pe om, în adâncul lui, vom vedea bunătate şi dragoste.
Privind astfel viaţa şi oamenii, devenim noi înşine mai frumoşi, mai bogaţi şi mai buni.
„Fii totdeauna cu Dumnezeu, dacă vrei ca Dumnezeu să fie totdeauna cu tine!” – Sfântul Ioan Gură de Aur .
