Spiritualitatea la zi· 8 min citire

SĂ ÎL AVEM PERMANENT ÎN INIMĂ PE DUMNEZEU ȘI SĂ NE RUGĂM, CĂCI RUGĂCIUNEA NU ESTE STRIGĂT ÎN PUSTIU!

SĂ ÎL AVEM PERMANENT ÎN INIMĂ PE DUMNEZEU ȘI SĂ NE RUGĂM, CĂCI RUGĂCIUNEA NU ESTE STRIGĂT ÎN PUSTIU!

SĂ ÎL AVEM PERMANENT ÎN INIMĂ PE DUMNEZEU ȘI SĂ NE RUGĂM, CĂCI RUGĂCIUNEA NU ESTE STRIGĂT ÎN PUSTIU!

Scris de M Rita Publicat: 13 iul. 2024, 10:08

Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil; Sfântul Cuvios Ștefan Savaitul; Sfânta Cuvioasă Sara

Sfinții zilei

Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil; Sfântul Cuvios Ștefan Savaitul; Sfânta Cuvioasă Sara.

Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil este o sărbătoare ce o reia pe cea  Soborului  Arhanghelului Gavriil din 26 martie. Pomenirea de astăzi se datorează sfințirii bisericii din Constantinopol, din secolul al IX-lea, cu hramul Arhanghelului Gavriil. Se crede că acest eveniment religios din data de 13 iulie a fost adăugat în calendarul creștin, astfel încât Sfântul Arhanghel Gavriil să poată fi celebrat mult mai festiv, într-o perioadă din afara Postului Paștelui. Biserica îi alcătuiește astăzi al doilea sobor de prăznuire, mulțumindu-i pentru toate slujirile lui, întocmai ca și la întâia sa prăznuire din ziua de 26 martie, după Buna Vestire. Arhanghelul Gavriil este acela care pe Moise l-a învățat în pustie scrierea cărților, spunându-i lui începutul facerii lumii, zidirea lui Adam, viața aceluia și a celor ce au fost după dânsul. L-a învățat a scrie despre toți anii și neamurile cele de mai înainte, despre potop și despre despărțirea limbilor. Tot Arhanghelul Gavriil i-a tâlcuit prorocului Daniel vedeniile cele minunate, i-a spus despre eliberarea poporului lui Dumnezeu din robia Babilonului și despre vremea venirii Mântuitorului Hristos în lume. Gavriil s-a arătat Sfintei Ana, prorocindu-i că va zămisli și va naște pe fiica cea binecuvântată, pe Fecioara Maria. Asemenea, s-a arătat și Sfântului Ioachim, care postea în pustie, și i-a spus același cuvânt ca și Sfintei Ana, că vor naște pe fiica cea mai aleasă din veci, pentru a fi Maica lui Mesia. Acest mare arhanghel s-a arătat lui Zaharia arhiereul și i-a binevestit că Elisabeta, soția sa, va naște un fiu, căruia îi vor pune numele Ioan. De ase­me­nea, Arhanghelul Gavriil s-a arătat noaptea păstorilor când S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos în Betleem, precum și femeilor mironosițe șezând pe piatra mormântului și spunân-du-le despre învierea cea din mormânt a lui Hristos. Aceste multe arătări ale Arhanghelului Gavriil, atât din Legea Veche, cât și din cea Nouă, pomenin­-du-le Biserica Ortodoxă și știind mijlocirea cea neîncetată a acestuia către Dumnezeu pentru neamul omenesc, alcătuiesc astăzi prăznuire sobornicească.

 Sfântul Cuvios Ștefan Savaitul s-a călugărit din tinerețe în vestita Mănăstire Sfântul Sava din Palestina. Pentru viața sa duhovnicească îmbunătățită a fost învrednicit cu treapta arhieriei. Bunul Dumnezeu l-a înzestrat cu darul vindecărilor. Astfel, a vindecat prin rugăciune o fecioară stăpânită de diavol, îmblânzea animalele sălbatice și prin lovirea cu toiagul în piatră a făcut să iasă apă, pentru ca unul din ucenicii lui să-și potolească setea. A trecut cu pace la Domnul.

Sfânta Cuvioasa Sara din pustia Egiptului, a trăit în sihăstrie vreme de 60 de ani pe malurile Nilului, în apropiere de Alexandria. Se zice că s-a luptat mulți ani cu ispitele duhului curviei, reușind să le înfrângă cu ajutorul lui Hristos. După ce a dat un măret exemplu de sfințenie altor femei dornice de a duce un trai monahal, s-a săvârșit din viață în anul 370.

Rugăciunea zilei

Troparul, glas 8:
„Mai mare Voievodule al Oștilor Cerești, rugămu-te pe tine noi nevrednicii ca, prin rugăciunile tale, să ne acoperi pe noi cu acoperământul aripilor slavei tale celei netrupești, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul și grăim: izbăvește-ne din nevoi, Sfinte Arhanghele Gavriil, ca un mai mare peste Cetele Puterilor celor de sus. Amin!”

Gândul zilei

"Cel ce face binele și caută răsplată, nu slujește lui Dumnezeu, ci voii sale." - Sfântul Marcu Ascetul

Știai că?

Botezul  este prima taină pe care o primește oricine vrea să devină membru al Bisericii creștine. Botezul se săvârșește în numele Sfintei Treimi, după cuvântul Mântuitorului Care l-a instituit, poruncind Sfinților Apostoli, înainte de înălțarea Sa la cer: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh“. (Matei 28, 19). Botezul se dă copilului care se naște, dar și omului în vârstă care vine din altă religie (mahomedanism, mozaism, budism). Botezul se săvârșește de către episcop sau preot,  în caz extrem și de diacon sau chiar de un laic, se face prin afundare de trei ori, în apă curată, a copilului, rostindu-se cuvintele: „Botează-se robul lui Dumnezeu (nume) în numele Tatălui, Amin, al Fiului, Amin. al Sfântului Duh, Amin“. Botezarea prin turnarea apei sau prin stropire, așa cum o fac catolicii este îngăduită, în Biserica ortodoxă, numai în cazuri excepționale, când nu se găsește apă de ajuns sau cineva este bolnav și nu poate suferi cufundarea în apă. Fiecare botezat este însoțit de un naș care mărturisește credința în Hristos, în numele celui botezat și se obligă că va crește pe finul său în adevărata credință. Tainele care însoțesc botezul sunt Ungerea cu Sfântul Mir și Împărtășania care se dă după săvârșirea botezului celui care prin botez s-a spălat de păcatul strămoșesc și de toate păcatele săvârșite până atunci (dacă cel botezat este adult) și este vrednic să se unească cu Hristos. Prin păcat strămoșesc se înțelege păcatul săvârșit de primii oameni în rai, prin neascultarea poruncii lui Dumnezeu. Prin neascultare, ei s-au făcut vinovați de pedeapsă, pierzând starea de fericire în care-i așezase Dumnezeu, la creație. Păcatul lor și vina pentru păcat a trecut și asupra urmașilor și astfel întregul neam omenesc a devenit robul păcatului. Din această robie, omul nu poate fi mântuit decât prin jertfa de bună voie a cuiva care să nu aibă păcat. Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu, care S-a întrupat pe pământ și S-a jertfit, murind pentru om, spre a-l scăpa de robia păcatului. Botezându-se în numele lui Hristos, omul se spală de păcat și poate căpăta mântuirea: „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu“ (Ioan 3, 5), căci botezul este nașterea într-o viață nouă, fără păcat. Botezul nu distruge însă și înclinarea spre păcat cu care creștinul, adică cel ce a primit botezul, trebuie să lupte necontenit spre a o înfrânge și a putea făptui numai binele, bucurându-se de toate binefacerile spirituale pe care i le dă Biserica lui Hristos. În afară de botezul obișnuit prin apă, mai există un botez al sângelui, pe care l-au primit și îl primesc martirii care și-au vărsat sângele pentru apărarea credinței în Hristos, dar care n-au apucat să primească botezul cu apă. Se poate vorbi și de un altfel de botez, numit botezul dorinței, pe care l-au primit patriarhii și drepții Vechiului Testament, dinainte de venirea Mântuitorului, care au dorit să vadă pe Cel făgăduit de Dumnezeu și au murit cu credința în venirea lui (vezi și colimvitra ) (LS, p. 355-365). Sfântul Grigore de Nazianz enumeră șase feluri de botez: al lui Moise sau cel scos din apă, a lui Ioan Botezătorul sau al pocăinței, al lui Hristos sau al Duhului, botezul sângelui sau al martiriului, botezul lacrimilor (comparat cu pocăința), și botezul focului (în viața cealaltă).

Pilda zilei

Taina Sfântului Botez

Într-o zi, un sectant, om rătăcit de la dreapta credință, a vrut să-l contrazică pe un preot, spunându-i:

- Chiar dacă în Biblie Mântuitorul spune să ne botezăm, eu nu cred că e bine să-i botezăm pe copii, ci doar pe oamenii mari. Trebuie să aștepți ca cei mici să crească și de-abia atunci să îi întrebi dacă vor sau nu să fie botezați. Doar așa, ca oameni în toată firea, pot hotărî cu adevărat. Cum puteți voi, ortodocșii, să-i botezați pe copii?

- Spune-mi, îi zise preotul, după ce îl ascultă cu răbdare, știu că dumneata ai copii; când erau mici, i-ai dus la doctor să îi vaccineze?

- Da, îi răspunse omul.

- De ce nu ai așteptat să crească și să-i întrebi mai întâi dacă vor sau nu să fie vaccinați? - îl mai întrebă preotul pe om.

- Fiindcă nu vroiam să se îmbolnăvească și știam că e bine pentru ei.

- E, vezi, tot așa și noi știm că Sfântul Botez este bun pentru copii și nu avem de ce aștepta. Așa cum vaccinezi un copil micuț, ca să nu se îmbolnăvească trupul lui fragil, tot așa îl și botezi, pentru a nu se "îmbolnăvi" sufletul lui tânăr.

Prin puterea Duhului Sfânt, prin harul Său, coborât astfel peste prunc, acesta e un om nou,

pregătit pentru o viață nouă și luminoasă  viața creștinească.

Sectantul plecă ochii rușinat și se îndepărtă, gândindu-se la cele spuse de preot. Deși sunt unii care nu cunosc dreapta credință, sau știu prea puține, preotul îi poate învăța, îi poate călăuzi prin desișul acestei vieți încărcate de greutăți și păcate, scoțându-i la limanul mântuirii.

Omul trebuie să își asculte preotul, duhovnicul și să se gândească la cele spuse de acesta.

"Turma lui Hristos se păstorește cu fluierul, nu cu bățul, adică cu blândețe, nu cu asprime. Se păstorește mai mult cu exemplul vieții preotului, nu numai cu predica de la amvon." (părintele Paisie Olaru).


Sursa: Realitatea Spirituala

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea Spirituala și pe Google News

Mai multe știri din Spiritualitatea la zi