Să îl avem permanent în inimă pe Dumnezeu și să ne rugăm, căci rugăciunea nu este strigăt în pustiu!

Să îl avem permanent în inimă pe Dumnezeu şi să ne rugăm, căci rugăciunea nu este strigăt în pustiu!
Pilda zilei - Experimentul lui Avicenna de acum mai bine de 1000 de ani
Sfinții zilei
Sfânta Muceniță Matrona din Tesalonic; Sfântul Mucenic Filit și soția sa, Lidia, cu cei patru fii ai lor.
Sfânta Muceniță Matrona din Tesalonic a fost o copilă săracă și orfană, roabă în casa unei evreice cu suflet rău. Aceasta își bătea joc neîncetat de credința Matroanei și încerca tot felul de modalități pentru a face să se lepede de Hristos și să meargă împreună la sinagogă. Însă, Sfânta nu a acceptat sub nicio formă acest lucru. La un moment dat, Pautilla, stăpâna Matroanei a aflat că aceasta a început să meargă pe ascuns la biserică. Drept pedeapsă, Pautilla a încuiat-o pe Matrona într-un loc întunecos, a legat-o de mâini și nu îi dădea mâncare. Cu toate acestea, Sfânta Matrona nu a renunțat la credința sa în Domnul, iar minunea a făcut ca în timpul unei rugăciuni să îi cadă legăturile de la mâini. Stâpâna a legat-o de îndată înapoi, urmând ca Sfânta să treacă la cele veșnice din cauza lipsei de hrană. Trupul său a fost aruncat de Pautilla într-o prăpastie, iar mai apoi creștinii au găsit-o și au îngropat-o cu cinste. La mormântul Sfintei Mucenițe Matrona se făceau mari minuni, astfel că episcopul cetății a decis să ridice o biserică deasupra lui. Totodată, se pare că Pautilla a trecut la cele veșnice căzând de pe zidurile de unde a fost aruncat trupul Sfintei Mucenițe Matrona din Tesalonic.
Rugăciunea zilei
Rugăciunea Sfintei Matrona
„Mielușeaua Ta, Iisuse, Matroana, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre. Cu Putere Dumnezeiască fiind întărită, Sfântă Muceniță Matroana, ai scăpat acum din robia stăpânei celei amarnice; căci ai dobândit cuget neînduplecat, slujind numai lui Hristos. Sosit-a luminoasă prăznuire, iubitorilor de sărbătoare. Pomenirea cea mărită a pătimitoarei lui Hristos, Sfânta Muceniță Matroana, care înveselește toate, luminează cu razele minunilor în lume și aduce oamenilor vindecare și putere să treacă de greutăți. Cu rugăciunile ei, Mântuitorule, mântuiește lumea Ta. Amin!”
Gândul zilei
„Nu există om mai nesocotit decât lacomul de bani, care adună mereu și totdeauna trăiește în lipsă și în cele din urmă își cumpără iadul cu economiile pe care și le-a adunat.” - Cuviosul Paisie Aghioritul.
Știai că?
Moaște, adică Sfintele moaște sunt trupurile sau rămășițele trupești ale sfinților, despre care Biserica ne învață că ele conțin aceleași daruri dumnezeiești și puteri supranaturale care au însuflețit pe sfinți cât au fost în viață, puteri care se păstrează și după moarte în trupurile lor neputrezite. Creștinii cinstesc sfintele moaște ca și pe sfinți. De asemenea cinstesc relicvele (rămășițele sfinte) adică lucrurile, obiectele provenite de la sfinți și care le-au aparținut, au rămas de la ei și ne amintesc de ei. Așa sunt de ex. relicvele sfinte de la Mântuitorul (coroana de spini și giulgiul, aduse de cruciați și păstrate în unele biserici din Apus) ca și rămășițele din lemnul sfânt al Sfintei Cruci, relicve de la Sf. Fecioară Maria (brâul și omoforul) care se păstrau în biserica Vlahernelor din Constantinopol, lanțul cu care a fost legat Sf. Petru (se păstrează în biserica „Sf. Petru în lanțuri“ din Roma) ș.a. Relicvelor li se acordă aceeași cinstire ca și acelora cărora le-au aparținut, așa cum de ex. păstrăm cu grijă și pietate lucruri care ne amintesc de părinții noștri sau de cei dragi, care au dispărut. Sfânta Scriptură ne vorbește despre minuni făcute prin rămășițele pământești ale sfinților, așa cum vedem în Vechiul Testament minunea învierii unui mort care fusese atins de moaștele proorocului Elisei (IV Regi 13,21). Biserica a cinstit din primele timpuri osemintele mucenicilor, adunându-le cu grijă și zidind altarele bisericilor peste ele, iar mai târziu tradiția s-a păstrat, dovadă că în altarul fiecărei biserici, când se construiește, se pun părticele din sfinte moaște la piciorul Sfintei Mese, precum și în Sfântul Antimis, care stă pe Sfânta Masă, în altar.
Pilda zilei
Experimentul lui Avicenna de acum mai bine de 1000 de ani
Marele savant al antichității a lăsat împreună în aceeași curte, într-un perimetru restrâns, un miel și un lup și le-a observat comportamentul timp de mai multe zile. Tot ceea ce despărțea mielul de lup era un gard din lemn, cu ochiuri potrivit de mari, care permitea vizibilitatea în ambele sensuri, suficient de înalt și de solid ca să nu poată fi escaladat sau distrus de către lup.
Cu toate că nu putea ajunge în imediata apropiere a mielului, lupul a mârâit, a urlat, a pândit, s-a ascuns, a scormonit pământul de sub gard, a încercat să se cațere, a tras cu dinții de gard. Niciuna dintre acțiunile lupului nu și-a atins ținta.
Cu toate acestea, după o saptămână, mielul a murit în ciuda faptului că, la debutul experimentului, era sănătos. Teama justificată sau nu, că la un moment dat lupul va trece dincoace de gard l-a pus în imposibilitate pe miel să mănânce, să bea apă, să se odihnească. Pe acest fond s-a produs o creștere a nivelului de stres, greu de suportat, iar stresul ridicat a cauzat în cele din urmă decesul mielului.
Sursa: Realitatea Spirituala
Urmărește știrile Realitatea Spirituala și pe Google News

























