Spiritualitatea la zi· 11 min citire

Să îl avem permanent în inimă pe Dumnezeu și să ne rugăm, căci rugăciunea nu este strigăt în pustiu!

Să îl avem permanent în inimă pe Dumnezeu şi să ne rugăm, căci rugăciunea nu este strigăt în pustiu!

Să îl avem permanent în inimă pe Dumnezeu şi să ne rugăm, căci rugăciunea nu este strigăt în pustiu!

Scris de M Rita Publicat: 26 mar. 2023, 13:14

Invităm fiecare suflet creștin să ia parte la slujbele din cadrul fiecărei biserici în sfânta zi de duminică!

Invităm fiecare suflet creștin să ia parte la slujbele din cadrul fiecărei biserici în sfânta zi de duminică!

Sfinții zilei

Odovania praznicului Bunei Vestiri; Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil; Sfântu Mucenic Montanus preotul și soția sa, Maxima; Sfinții 26 de Mucenici din Goția/Dacia.

Duminica a 4-a din Post (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul); Ap. Evrei 6, 13-20; al Cuviosului : 5, 8-19; Ev. Marcu 9, 17-32 (Vindecarea fiului lunatic); a Cuviosului; Matei 4, 25; 5, 1-12 (Predica de pe munte – Fericirile);  glas 8, voscr.8.

Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi odovania praznicului Bunei Vestiri. Odovanie se numește sfârșitul sărbătoririi unui praznic împărătesc sau a unui praznic mai deosebit. Sărbătoarea Bunei Vestiri este o sărbătoare mare rânduită în cinstea Maicii Domnului Alături de praznicul Bunei Vestiri se sărbătorește în Biserica Ortodoxă, la 26 martie, și Soborul Arhanghelului Gavriil.

Sfântul Gavriil este unul dintre cei șapte îngeri de mare sfat care stau înaintea Tronului lui Dumnezeu. Se spune că Arhanghelul Gavriil a fost cel care l-a învățat pe Moise în pustiul Egiptului să scrie Cartea Facerii. Tot acesta i-a vestit Sfântului Proroc Zaharia că Elisabeta va naște pe Înaintemergătorul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a adus vestea cea bună Sfintei Fecioare Maria. Sfântul Arhanghel Gavriil este pentru oameni îngerul milostivirii și al bunăvoinței dumnezeiești. Ființă  de foc și dăruită vederii slavei dumnezeiești, Arhanghelul Gavriil a fost desemnat de Domnul ca „duh slujitor, trimis ca să slujească pentru cei ce vor fi moștenitorii mântuirii“ (Evrei 1, 14). Potrivit Sfântului Proclu al Constantinopolului, numele lui înseamnă „Dumnezeu și om” și a fost rânduit de Dumnezeu să vestească tainele legate de Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos. Încununarea acestei misiuni a fost acel „Bucură-te!” adresat Maicii Domnului. Reprezentat în iconografia Bisericii Ortodoxe ca având în mâini floarea de crin, Sfântul Arhanghel Gavriil mai este sărbătorit și la 8 noiembrie, împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail, dar și pe 13 iulie, când sunt pomenite de minunile săvârșite de acesta.

Tot astăzi sunt pomeniți Sfântul Mucenic Montanus preotul și soția sa, Maxima, care au suferit moarte martirică în timpul persecuției împăratului roman Dioclețian, în cetatea Singidunum (azi Belgrad). Pentru că nu a vrut să se lepede de Hristos, guvernatorul a încercat să-l înduplece pe Montanus prin soția sa, Maxima. Însâ întărită de harul dumnezeiesc, Sfânta Mucenică Maxima a cerut și ea să fie supusă la chinuri. Astfel, toate încercările de a-i abate din drumul pe care și l-au ales singuri au rămas zadarnice. Drept aceea, s-a poruncit să fie înecați în râul Sava.
În acest fel au primit cununile muceniciei preotul Montanus și soția sa, Maxima.

Sfinții 26 de mucenici care au pătimit în Goția/Dacia, doi au fost preoți: Vatus și Virca; cu acesta din urmă au pătimit și doi fii și trei fiice ale lui; apoi unul, Aprilla, a fost monah; unsprezece au fost mireni: Avip, Agna, Riax, Igatrax, Iscoos, Sila, Sighita, Suiril, Seimvla, Terma, Filga; și șapte femei: Ana, Alla, Varis, Moico, Mamica, Birgo și Animais. Acești sfinți au trăit pe vremea lui Iungurih, împăratul goților și a lui Grațian, împăratul romanilor. Iar pentru dragostea lui Hristos au primit cununa muceniciei prin foc, atunci când Iungurih a dat poruncă să se dea foc bisericii în care se găseau adunați la rugăciune cei douăzeci și șase de sfinți mucenici. Tot atunci s-a mai întâmplat să ardă și un om oarecare, al cărui nume nu s-a păstrat, care aducea prinosul lui la altar.

APOSTOLUL ZILEI

Efeseni 5, 8-19

Fraților, altădată erați întuneric, iar acum sunteți lumină întru Domnul; umblați ca fii ai luminii! Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate și adevăr, încercând ce este bine-plăcut Domnului. Și nu fiți părtași la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă, osândiți-le pe față. Căci cele ce se fac întru ascuns de ei rușine este a le și grăi. Iar tot ce este pe față se descoperă prin lumină, căci tot ceea ce este descoperit lumină este. Pentru aceea zice: «Deșteaptă-te cel ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Hristos». Deci luați seama cu grijă, cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiți fără de minte, ci înțelegeți care este voia Domnului. Și nu vă îmbătați de vin, în care este pierzare, ci vă umpleți de Duhul. Vorbiți între voi în psalmi și în laude și în cântări duhovnicești, lăudând și cântând Domnului, în inimile voastre.

EVANGHELIA ZILEI

Matei 4, 25; 5, 1-12

În vremea aceea după Iisus au mers noroade multe din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.

Iisus, văzând mulțimile, s-a suit în munte, a șezut jos și ucenicii Săi au venit lângă Dânsul; iar El, deschizând gura Sa, îi învăța zicând: fericiți cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, căci aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, căci aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, căci aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, căci aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, căci aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, căci a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când, din pricina Mea, vă vor ocărâ și vă vor prigoni și, mințind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. Bucurați-vă și vă veseliți, căci plata voastră multă este în ceruri.

Rugăciunea zilei

Rugăciune puternică către Arhanghelul Gavriil

„O, Sfinte Arhanghele Gavriil, desăvârșit lucrătorule, care cu numele și cu fapta mărturisești puterea Celui-Preaînalt, către puținătatea omenească apleacă-te cu îngăduință, și veghează-ne în ceasul rugăciunii noastre, și călăuzește-ne spre împlinirea a toată dreptatea, cu mulțimea harurilor anume încredințate ție, că noi în puternicul tău ajutor cutezăm a nădăjdui și ascultătoarei tale slujiri următori năzuim a ne face. Tu pe oameni cercetându-i din neam în neam, cu bunele și cu relele noastre ne știi; de aceea te rugăm să fii răbdător cu nedesăvârșirile noastre, sprijinindu-ne ca de rele să ne lepădăm, iar întru cele bune să sporim, căci de îndreptarea omului scris este că și îngerii se bucură. Deci pricină de bucurie înlesnește-ne să fim Puterilor cerești celor fără de trup, peste care Dumnezeu fruntaș te-a rânduit, Voievod între Voievozii cei de sus. Fii bucuria noastră și învrednicește-ne să fim bucuria ta, ca întru Domnul bucuriei duhovnicește să ne veselim. Rugăciunile noastre du-le la Dumnezeu cu iuțimea aripilor tale și de vestirea ta mântuitoare nu ne lipsi pe noi, Binevestitorule, ca pe unii ce nădăjduim cu râvna duhului să biruim neputințele cele trupești și îngerilor asemănători să ne facem, ca dimpreună cu oștirile cerești și cu cetele drepților, spre împărăția luminii celei neînserate cătând, din tot sufletul și cu tot cugetul nostru să aducem mulțămită, laudă și închinăciune Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Treimea cea de-o-ființă și nedespărțită, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

Gândul zilei

 „Rugăciunea este, după însușirile ei, însoțitoarea omului și a lui Dumnezeu, iar după lucrare este susținătoarea lumii. Este împăcarea cu Dumnezeu, ispășirea păcatelor, lucrarea îngerilor, izvorul virtuților, hrana sufletului și luminarea minții, înlăturarea deznădejdii și  risipirea întristării.” - Sfântul Ioan Scărarul

 Știai că?

Calendarul de care ne folosim este de origine romană. El a fost alcătuit, în anul 46 a.Hr., de astronomul alexandrin Sosigene, pe vremea împăratului roman Iuliu Cezar, pentru care a și fost numit Ca­lendar Iulian. Sosigene a întocmit cel dintâi calendar solar științific, adi­că un calendar bazat numai pe mersul aparent al soarelui și pe cunoaște­rea exacta a mișcării corpurilor cerești, conform datelor științei astrono­mice. Cunoscând durata exactă a anului tropic, Sosigene este cel care a restabilit a stabilit pentru viitor durata anului calen­daristic la 365 zile și a hotărât să se adauge câte o zi în plus la fiecare patru ani (datorită diferenței de 5 ore, 48 minute și aproa­pe 46 secunde, cu care durata anului solar (tropic) depășește pe cea a anului civil sau calendaristic). Totodată, Sosigene a păstrat împărțirea anului în 12 luni, dintre acestea, unele au câte 30 zile (și anume : aprilie, iunie, septembrie și noiembrie), altele câte 31 zile (și anume : ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie și decembrie), iar una singură (februarie, care pe atunci era ultima lună a anului) avea numai 28 zile în anii obișnuiți (ordinari sau comuni) și 29 zile în cei bisecți (din 4 în 4 ani). Calendarul acesta, întocmit de Sosigene și întrebuințat în Imperiul Roman începând cu anul 46 a.Hr., a fost moștenit și de creștini, care au introdus în el sărbătorile specifice creștine și sistemul de împărțire a lu­nilor în săptămâni (grupe de câte șapte zile). Calendarul ortodox descrie și dictează ritmul vieții Bisericii Ortodoxe. Texte din Sfânta Scriptură, sfinți și evenimente de comemorare sunt asociate cu fiecare zi a anului și, de multe ori, asociate cu reguli speciale de post sau sărbătoare care corespund cu ziua săptămânii sau cu perioada din an în raport cu zilele principale de sărbătoare (cum ar fi Paștele). Există două tipuri de sărbători în calendarul Bisericii Ortodoxe: fixe și mobile. Sărbătorile fixe au loc în aceeași zi calendaristică în fiecare an, în timp ce sărbătorile mobile se schimbă în fiecare an. Sărbătorile mobile sunt, în general, relative la Paște și astfel ciclul sărbătorilor mobile este denumit ciclul Pascal.

Pilda zilei

Cu îngerul la masă….

A fost odată un băiețel care și-a dorit foarte mult să întâlnească un înger. Auzise el că îngerii sunt frumoși și buni, și, într-o zi, a pornit în căutarea unui înger. Știa foarte bine că nu o să fie o simplă plimbare, așa că înainte de a porni și-a umplut bine gentuța cu dulciuri și cu multe sticluțe cu apă, ca să-și mai potolească foamea și setea din când în când. Când a fost la câteva blocuri depărtare de casa lui a zărit un parc mare și umbros, și s-a gândit să-și tragă puțin sufletul înainte de a porni iar la drum. S-a așezat pe o bancă lângă un bătrân trist și amărât, dar cu o față luminoasă, care se uita atât de plictisit la porumbeii ce scormoneau și ei asfaltul, în speranța că or mai găsi câte ceva de-ale gurii. Băiețelul și-a pus gentuța în brațe și a scos din ea o sticluță de apă și, când să guste din ea, a fost întrerupt de privirea bătrânului, care se uita la el. Făcându-i-se milă, băiatul i-a oferit acestuia câteva dulciuri, iar drept răsplată bătrânul i-a oferit un zâmbet. Atât de minunat și de radiant a fost zâmbetul bătrânului, încât băiețelul i-a oferit și o sticluță cu apă doar, doar va mai primi încă un zâmbet atât de frumos. Fără nici o ezitare și fără nici o reținere, bătrânul i-a mai zâmbit încă o dată copilului.
Toată după-amiaza au stat acolo pe bancă, mâncând și bând, fără să își spună vreun cuvânt unul celuilalt. Pe când se înnoptă, băiatul simți prezența oboselii și se hotărî să o ia către casă, mulțumit de bucuria pe care i-o făcuse bătrânul, din care radia atâta dragoste. Nici nu apucă bine să facă doi pași că dă fuguța înapoi să-l îmbrățișeze pe colegul său de bancă. Bătrânul surprins de fapta copilului, cu lacrimi în ochi, tot ce i-a putut oferi înapoi a fost cel mai frumos zâmbet pe care l-a văzut copilul în acea zi.
Ajuns acasă, mama băiatului îl întâmpină. Surprinsă de expresia feței lui plină de fericire, și îl întrebă: “Ce ai făcut tu azi de ești așa de fericit? Cine ți-a adus această fericire?”
Copilul îi răspunse: “Am stat la masă cu un înger!”. Și înainte ca mama lui să apuce să îi răspundă, a mai adăugat: “Știi ceva? Are cel mai frumos zâmbet dintre toate pe care le-am văzut vreodată, cu toate că e mai bătrân decât mi-l închipuiam!”
Între timp, bătrânul a ajuns și el acasă și fiul său, observând privirea pașnică a tatălui, nu a putut să nu îl întrebe: “Tată, ce ai făcut azi de ești așa fericit? Cine ți-a adus această fericire?”
El i-a răspuns fiului său: “Am mâncat în parc dulciuri cu un înger!”. Și înainte ca fiul său să apuce să îi răspundă, el a adăugat:” Știi ceva? Este mult mai tânăr decât mi-l închipuiam!”

Prea des subapreciem puterea unei îmbrățișări, a unui zâmbet, a unei vorbe bune, a unei urechi ascultătoare, a unui onest compliment sau a unui simplu act de bunătate și milă. Toate acestea au puterea de a face dintr-o zi obișnuită o zi specială sau chiar să schimbe întregul fir al vieții unei persoane. Și toate acestea sunt cele mai simple și obișnuite manifestări prin care lucrează bunătatea și dragostea divină.

 


Sursa: Realitatea Spirituala

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea Spirituala și pe Google News

Mai multe știri din Spiritualitatea la zi