Spiritualitatea la zi· 7 min citire

Să îl avem permanent în inimă pe Dumnezeu și să ne rugăm, căci rugăciunea nu este strigăt în pustiu!

pastila20

pastila20

Scris de M Rita Publicat: 31 ian. 2023, 08:28

Sfinții zilei

Sfinții Mucenici Doctori fără de arginți Ghir și Ioan.

Sfântul Chir era din Alexandria Egiptului și ajunsese, cu darul lui Dumnezeu și după multă învățătură, doctor iscusit, încât tămăduia bolile trupești și sufletești ale oamenilor, neluând plată, ci binevestind în acest fel credința creștină. Deci, pornindu-se mare prigoană împotriva Bisericii, pe vremea împăratului Dioclețian (284-305), a fost pârât și Sfântul Chir la dregătorul cetății, că învață pe mulți credința cea nouă. Înștiințându-se fericitul de aceasta, s-a înstrăinat de țara părinților lui și, plecând din Egipt, s-a dus în Arabia. A intrat în viața pustnicească și a făcut tămăduiri multe și minunate, fără plată, aducând nenumărate suflete la închinarea lui Hristos, încât s-a răspândit vestea despre el pretutindeni. În aceea vreme, era la Ierusalim un dreptcredincios, pe nume  Ioan, care  era născut și crescut în ținutul Edesei, din Siria, și purtase multă vreme dregătoria ostășească. Apoi, lăsând toate, căuta pe Hristos, trăind în smerenie și în mare curăție trupească. Auzind el de minunata propovăduire pe care o săvârșea Sfântul Chir, a pornit în căutarea lui la Alexandria și, negăsindu-l, a mers pe urmele lui și l-a aflat în Arabia. Și s-a minunat fericitul Ioan văzând dumnezeiasca slujire încredințată Sfântului Chir. Drept aceea a rămas lângă el, ca ucenic, și-l însoțea și-l ajuta pe Sfântul în apostoleasca lui lucrare. Cutreierau împreună orașele și satele, uniți în gânduri, învățând cuvântul lui Dumnezeu și vindecând toată boala. Dar, întinzându-se prigoana, pe vremea când Sfinții Chir și Ioan erau încă liberi, a fost prinsă și o femeie creștină, Atanasia cu numele, împreună cu cele trei fiice ale ei: Teodota, Teoctista și Eudoxia. Și temându-se ei ca nu cumva ele, să se îngrozească, fie stând în fața judecătorului, fie de mărimea chinurilor, și să se lepede de credință, au mers la temniță și le îmbărbătau și le îndemnau să stea tari în fața chinurilor, mărturisind pe Hristos. Aflând, așadar, dregătorii cetății că cei doi mărturisesc pe față pe Hristos, i-au prins și pe ei. Și, fiind dați la grele chinuri, au mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos, Dumnezeu adevărat, îmbărbătând astfel și pe sfintele femei. Și, nevrând nicidecum să aducă jertfă zeilor, dregătorul a poruncit să li se taie tuturor capetele. Atunci, creștini au luat trupurile lor și le-au îngropat cu cinste, în loc tainic, unde au rămas multă vreme și cu timpul, locul îngropării lor a fost uitat. O sută de ani mai târziu, pe vremea împăratului Arcadie (395-408), vrând Teofil, patriarhul Alexandriei, să ridice o biserică în orașul Canopus, s-au aflat cinstitele moaște ale celor doi Mucenici ai lui Hristos, Chir și Ioan. Și, aproape de Canopus era un sat, care se numea Manutin, cu o veche capiște idolească și o puternică lucrare a duhurilor necurate, îngerul Domnului s-a arătat Sfântului Chiril, nepotul și urmașul lui Teofil în scaunul Alexandriei, poruncindu-i să ducă cinstitele moaște ale Sfinților Chir și Ioan la locul numit Manutin, pentru că, astfel, va fugi de acolo diavoleasca putere. Deci, Sfântul Chiril, făcând aceasta, a adus sfintele moaște din Canopus la Manutin, și îndată s-au izgonit de acolo duhurile necurate. Și, s-au făcut cinstitele moaște izvor de vindecare, încât demonizații se izbăveau, bolnavii se lecuiau, orbii vedeau, ologii umblau și se dădea oamenilor toată tămăduirea. Și se face prăznuirea muceniciei lor în fiecare an, la 31 ianuarie, iar pomenirea aflării și mutării moaștelor lor la 28 iunie. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi. Amin.

Rugăciunea zilei

Rugăciune din Acatistul Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan

„Sfinților Mucenici și Doctori fără de arginți, făcătorilor de minuni Chir și Ioan, cei ce, călăuziți de Duhul Sfânt, ați lepădat toată grija pământească și ați slujit Împăratului ceresc spre viața cea nemuritoare, primiți această puțină rugăciune a noastră! Nu suntem vrednici să mulțumim pentru binefacerile voastre, nu avem sârguință care să ne apropie de dragostea lui Dumnezeu și nici fapte bune către aproapele nostru, care să ne aducă îndurare. Dar, știindu-vă grabnic apărători ai creștinilor, către voi îndrăznind, cerem cu stăruință: Vindecați rănile sufletelor și ale trupurilor noastre, Sfinților, că greu pătimim, și izbăviți-ne de ispitele și de primejdiile cu care vrăjmașul ne îngrozește. Rugați-vă Stăpânului tuturor să ne ierte păcatele și să ne dăruiască luminare minții și inimii noastre, călăuzire la ceas de nedumerire, sprijin în lucrarea faptelor bune, spor în credință, pace, sănătate și ajutor în toate cele bune, pentru ca, prin mijlocirile voastre, să ne facem vrednici Împărăției cerurilor, slăvind pe Treimea Cea nedespărțită în vecii vecilor. Amin!”

Gândul zilei

„Cel ce are cu adevărat cuvântul lui Iisus, acela poate să audă chiar tăcerea lui, ca să fie desăvârșit, pentru ca să facă prin cele ce spune și să se cunoască prin cele ce tace.” – Sfântul Ignatie Teoforul

Știai că?

Doctori fără de arginți erau sfinți vindecători care nu cereau plată pentru îngrijirea bolnavilor. În icoanele ortodoxe, sfinții doctori fără de arginți sunt reprezentați cu o cutie de medicamente în mână și cu o linguriță, semnul vindecării trupești și sufletești. Respectând porunca Mântuitorului, „În dar ați luat, în dar să dați” (Matei 10, 8), sfinții doctori fără de arginți au fost oameni care tratau suferințele semenilor fără a primi nimic în schimb. De aceea, lumea îi numea „fără de arginți”. Lucrarea lor se făcea întotdeauna împletită cu rugăciunea, iar sfinții le vorbeau pacienților despre boală și păcat, păcatul fiind de multe ori la baza îmbolnăvirii trupului. Încă din Vechiul Testament oamenii au fost îndemnați să-i respecte pe medici. „Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că și pe el l-a făcut Domnul” (Cartea Înțelepciunii lui Isus Sirah 38, 1). „Și doctorului dă-i loc că și pe el l-a făcut Domnul și să nu se depărteze de la tine, căci și de el ai trebuință. Că este vreme când și în mâinile lui este miros de bună mireasmă” (Isus Sirah 38, 12-13).                                                                                              Sinaxarul Ortodox consemnează o serie de sfinți, „doctori fără de arginți”. Dintre aceștia îi amintim pe Chir și Ioan,  Cosma și Damian din Arabia, Cosma și Damian din Asia Mică, Talaleu, Cosma și Damian din Roma, Ermolae, Pantelimon, Anichit și Fotie, Diomid, Luca, Arhiepiscopul Crimeii, Trifon, Iulian, Mochie, Samson cel primitor de străini și alții.

Pilda zilei

Cerul, pământul și lumea

Într-o zi, un om simplu, cunoscut pentru viața sa curată, a fost întrebat de un vecin:                   

– Cum faci tu de ești totdeauna atât de mulțumit? Niciodată nu te-am văzut supărat.

– Foarte simplu,  a răspuns celălalt, în fiecare dimineață, când mă trezesc, privesc întâi cerul. Așa mi-aduc aminte de Dumnezeu, de milă și de bunătate. Apoi privesc pământul. Astfel îmi amintesc de moarte și de Judecata de Apoi. în cele din urmă, privesc în jurul meu lumea întreagă ce se trezește în fiecare dimineață la viață. Așa mi-aduc aminte de semenii mei, de cei care suferă de boli sau neputințe, de cei ce au o viață mai grea decât a mea și pe care i-aș putea ajuta, în felul acesta mă bucur pentru ceea ce sunt și pentru ceea ce pot face. Bunătatea izvorâtă din dragoste aduce totdeauna liniște și mulțumire, atât în sufletul celui care primește cu recunoștință, cât și în sufletul celui care dăruiește cu drag.

Părintele Paisie Olaru a spus: “Cine este bun mai bun să se facă și cine a biruit ispita să se roage pentru cel care e încă în ispite. ”

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea Spirituala și pe Google News

Mai multe știri din Spiritualitatea la zi