Sfinții zilei
† Sfântul Ierarh Iachint , Mitropolitul Țării Românești;
†) Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab; Sfinții Mucenici Terentie, soșia sa, Neonila, și cei 7 fii; Sfântul Ierarh Firmilian, Episcopul Cezareii Capadociei.
Gândul zilei
Rugăciunea «Doamne lisuse Hristoase, miluiește-ne pe noi» valorează o sută de drahme, dar «Slavă lui Dumnezeu» valorează o mie. Prin aceasta a vrut să spună că lauda adusă lui Dumnezeu e mai valoroasă decât orice altceva, pentru că de multe ori oamenii spun Rugăciunea lui Iisus când au nevoie de ceva, dar când cineva, fiind în suferinţă, îl slăveşte pe Dumnezeu, este o nevoinţă. – Sfântul Paisie Aghioritul
Rugăciunea zilei
Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab
„Sfântă Cuvioasă Maică Teofana, mlădiță din neamul domnesc al Basarabilor, primește cu bunăvoință laudele pe care ți le aducem, cinstind, după cuviință, viața virtuoasă, răbdarea necazurilor și nevoințele călugărești, prin care te-ai făcut lăcaș vrednic al strălucirii harului dumnezeiesc și ai dobândit în ceruri răsplătiri netrecătoare de la Mântuitorul Hristos, Căruia te rogi stăruitor pentru noi. Ceea ce ai fost fiică ascultătoare a celui dintâi domnitor al Țării Românești, ocrotește țara aceasta, în care te-ai născut, și luminează poporul român și pe conducătorii săi, spre împlinirea voii lui Dumnezeu. Ceea ce ai fost soție devotată, ajută familiile creștine și le dăruiește unire, pace și înțelegere. Ceea ce ai fost mamă devotată, păzește pe copii de orice suferință și dă-le să iubească învățătura, bunătatea și înțelepciunea. Ceea ce ai răbdat multe suferințe și necazuri, dăruiește mângâiere duhovnicească tuturor celor încercați de felurite întristări ale vieții și le insuflă nădejde în dumnezeiasca purtare de grijă. Ceea ce ți-ai sfârșit viața în nevoințe călugărești, povățuiește pe monahii în războiul nevăzut cu patimile și cu ispitele, sprijinindu-i pentru dobândirea rugăciunii curate și a celorlalte virtuți. Cuprinde în rugăciunea ta lumea toată și adu la cunoașterea adevărului pe cei rătăciți. Cere pentru noi toți iertare de păcate și îndreptare vieții ca și noi să ne învrednicim a dobândi veșnicele bunătăți, slăvind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin!”
Pilda zilei
O gură și două urechi
Un copil se duse în vacanţă la bunici, la ţară. Băiatul era la vârsta întrebărilor care încep cu „de ce?„. Pentru tot ce vedea în ograda bunicilor cerea o explicaţie: „De ce câinele latră când intră cineva pe poartă, de ce găinile cotcodăcesc când se ouă, de ce bunica taie mămăliga cu aţa…” şi întrebările veneau una după alta.
Bunicii erau tare bucuroşi că au un nepot aşa de isteţ.
Într-o dimineaţă, după ce se spălă pe faţă, copilul se uită în oglindă şi îşi întrebă bunica:
– Mamaie, de ce avem două urechi şi o singură gură?
Femeia îi răspunse într-o doară:
– Pentru că aşa ne-a făcut Dumnezeu!
– Păi de ce ne-a făcut aşa? veni repede întrebarea.
– Nu ştiu, se dădu bunica bătută. Du-te şi întreabă-l pe tataia.
Bătrânul îşi luă nepotul pe genunchi şi-i zise:
– Avem două urechi şi o singură gură, ca să ascultăm mai mult şi să vorbim mai puţin.
Copilului i-a plăcut se pare răspunsul, pentru că n-a mai pus nicio întrebare după aceea.
Oare toţi oamenii au două urechi şi o singură gură? Se pare că nu, judecând după comportare, căci cei mai mulţi nu aud nimic, când li se vorbeşte despre mântuirea sufletului, în schimb sunt aşa de vorbăreţi acolo unde se spun bancuri, glume proaste şi tot felul de vorbe deşarte, uitând că „pentru orice cuvânt deşert pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecăţii” (Matei 12,36).
Sursa: Realitatea Spirituala