Sfinții zilei
† Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum; Sfântul Cuvios Pamvo.
Sfântul Mucenic Emilian era creștin tăinuit, din cetatea Durostor, care se afla în țara Misiei,în vremea împăratului păgân Iulian. În perioada respectivă se dorea marginalizarea credinței ortodoxe cât și a creștinilor care aveau iubire pentru Hristos și popularizarea credinței în idoli. În cadrul unui ospăț pentru idoli, sfântul Emilian a distrus toate statuile și vasele închinate idolilor. Pentru acest lucru alți oameni din cetate au fost pedepsiți. La aflarea acestor lucruri, mucenicul și-a asumat vina fiind acaparat de multe încercări și chinuri grele. Acesta a fost aruncat în foc și a rămas nevătămat iar, flăcările s-au năvălit către cei necredincioși. Sfântul Mucenic Emilian s-a mult rugat ca Domnul să îl primească în împărăția cerească. În timpul somnului acesta a trecut cu sufletul în cele veșnice.
Rugăciunea zilei
Rugăciune de priveghere
„Iată, Mirele vine la miezul nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind. Iar nevrednic este acela pe care-l va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te îngreuiezi, pentru ca morții să nu te dai și afara din împărăție să ramai. Ci te deșteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Dumnezeul nostru; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!”
Gândul zilei
„Niciodată ispitele nu sunt mai mari decât Harul!”- Sfântul Iosif Isihastrul
Știai că?
Soborul reprezintă slujba ortodoxă în cadrul căreia participă un număr mare clerici.
Pilda zilei
Încredere
Un om călătorea pe un drum de ţară, împreună cu soţia sa. Obosiţi de atâta mers şi văzând că îi prinde noaptea pe drum, cei doi călători au vrut să tragă la un han. Dar hangiul, om rău, a refuzat să-i primească, spunându-le că nu mai are camere libere. Nevasta omului s-a arătat nemulţumită.
– Ei, lasă, femeie, a încercat să o liniştească omul, lasă, că ştie Dumnezeu ce e mai bine!
– Mai, omule, zise atunci femeia sa, dar ce poate fi bine când, uite! – nu avem unde sta peste noapte?!
În sfârşit, au plecat mai departe şi, spre bucuria lor, au întâlnit un ţăran, om sărac, dar bun la suflet. Văzând că i-a prins noaptea pe drum, ţăranul i-a primit cu drag în căsuţa lui.
Dar a doua zi dimineaţa, când au vrut să plece mai departe, ţăranul le-a dat o veste uluitoare celor doi călători: peste noapte, hanul fusese atacat de hoţi, care îi jefuiseră pe toţi călătorii.
– Vezi, i-a mai spus omul femeii – trebuie să avem încredere în felul în care Dumnezeu le rânduieşte pe toate. Ţii minte ce ţi-am spus aseară? „Lasă, ştie Dumnezeu ce e mai bine”.
„Fără nici o îndoială că Dumnezeu rânduieşte faptele noastre mai bine decât am putea-o face noi înşine”.
