Sfinții zilei
Sfântul Cuvios Sisoe cel Mare; Sfânta Muceniță Lucia din Roma
Sfântul Cuvios Sisoe cel Mare este cunoscut de către creștini datorită scrierilor din Patericul Egiptean. Sfântul Cuvios s-a nevoit la un schit împreună cu alți părinți, unde s-a format duhovnicește Acesta a fost prieten și contemporan al Sfântului Antonie cel Mare. S-a mutat în muntele Sfântului Antonie în anul 355. În Clysma și-a dat sufletul în mâinile Domnului, la o vârstă înaintată. Nu s-au găsit relatări biografice legate de Sfânt. Cum se mărturisește în Pateric, darul pe care îl oferă Sfânul Sisoe este pilda viețuirii sale ascetice.
Sfânta Muceniță Lucia din Roma a fost prinsă de locțiitorul guvernatorului Provinciei Campania (Italia), Rix, care a obligat-o să jertfească zeilor. Lucia a refuzat cu desăvârșire acest lucru și a mărturisit pe Domnul nostru Iisus Hristos cu atât curaj încât Rix a primit și el învățătura creștină și Sfântul Botez. Guvernatorul, auzind despre aceste întâmplări, a poruncit să fie amândoi decapitați, primind astfel cununa muceniciei.
Rugăciunea zilei
O rugăciune a Părintelui Arsenie Boca
„Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine știe din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, și astfel, ținând la mine, Te pierd pe Tine. Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul. Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochiul minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre și toate împreună au făcut temnița în care Te ținem bolnav, flămând și fără haină, și așa risipim în deșertăciuni zilele noastre, umiliți și dosădiți până la pământ. Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniței în care Te ținem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor și fă lumină sufletelor noastre. Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino și Te sălășluiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul și mintea noastră rămân pe jos neputincioase. Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârșiți suntem, cât ești de aproape de sufletele noastre și cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viața Ta, lumina și bucuria noastră, slavă Ție. Amin!”
Gândul zilei
Se povesteşte că Sfânta Elena, mama Sfântului împărat Constantin cel e, a poruncit să fie făcute săpături pe Muntele Golgota, unde s-au descoperit trei cruci. Pentru a afla care este Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, a fost adusă o femeie bolnavă şi i s-a spus să atingă pe rând crucile. Aceasta a atins prima cruce, apoi pe a doua, iar, când s-a atins şi de a treia cruce s-a vindecat pe loc de boala ce o chinuia de multă vreme, în felul acesta, Sfânta Elena a ştiut care este Craca Mântuitorului şi care sunt cele două cruci pe care au fost răstigniţi tâlharii. Crucea Sfântă se mai păstrează şi astăzi într-o biserică din Ierusalim, săvârşind fără încetare minuni în trupurile şi în sufletele celor ce vin şi se închină în faţa ei cu sinceritate şi cu credinţă.
„Mântuitorul a ales Crucea, fiindcă astfel se moare cu mâinile întinse. El a sfârşit îmbrăţisându-ne. ” (Sfântul Atanasie cel Mare)
Știai că?
Patericul este una dintre cărțile de seama ale Bisericii Ortodoxe, după Sfânta Scriptură, alături de Filocalie, de scrierile și de Viețile Sfinților. „Patericul” este numit astfel după cuvântul grecesc „patir”, care înseamnă „tată”, în sensul de „părinte duhovnicesc”. După cum îi spune și numele, această carte adună în ea un buchet frumos mirositor de fapte bune și de vieți curate ale cuviosilor bărbați ai lui Dumnezeu. Ceea ce numim astăzi „Pateric” este de multă vreme un gen de literatură duhovnicească foarte răspândit în Biserica Ortodoxă. Deși există mai multe „paterice”, fiecare mănăstire și biserica locală putând scrie un „pateric” propriu, ele sunt foarte asemănătoare între ele, fiecare cuprinzând scurte istorisiri și cuvinte de folos duhovnicesc. Faptele sfinte menționate în cuprinsul acestei cărți binecuvântate sunt scrise pe scurt, sub formă de „apoftegme” (fraze scurte, proverbe, sentințe).
Pilda zilei
Gândul cel bun
Îndreptându-se spre casă, un ţăran a găsit la marginea drumului, pe câmp, sac plin cu porumb. Uitându-se el de jur-împrejur, s-a hotărât să-l ia acasă, fiindcă i-ar fi prins tare bine şi, oricum, nu-l vedea nimeni. S-a mai uitat o dată înainte, înapoi, în dreapta şi în stânga şi s-a aplecat să ia sacul.Dar, deodată, s-a oprit, amintindu-şi că, într-o singură direcţie, nu s-a uitat: în sus. Privind cerul, lăsă acolo sacul şi, zâmbind, îşi continuă liniştit drumul spre casă, spunându-şi:
-Mulţumesc, Doamne, că mi-ai dat gândul cel bun. E drept că aş avea mare nevoie de un sac cu porumb, dar mai mult am nevoie de un cuget curat şi liniştit. Cu siguranţă că vreun vecin din sat nu a putut duce prea mult deodată şi se va întoarce după sac. Dacă l-aş fi luat nu m-ar fi văzut nici un om, dar m-ar fi văzut Dumnezeu.
„Mă străduiesc să am un cuget curat înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.”(Sfânta Scriptură )
