Invităm fiecare suflet creștin să ia parte la slujbele din cadrul fiecărei biserici în sfânta  zi de duminică!

Sfinții zilei

Sfântul Mucenic Isidor din Hios; Sfântul Sfințit Mucenic Terapont, Episcopul Ciprului;

Duminica a 5-a după Paști (a Samaritencei); Ap. Fapte 11, 19-30; Ev. Ioan 4, 5-42; glas 4, voscr. 7

Ap. Fapte 11, 19-30

În zilele acelea, Apostolii, cei ce se risipiseră din cauza tulburării făcute pentru Ștefan, au trecut până în Fenicia și în Cipru, și în Antiohia, nimănui grăind cuvântul, decât numai iudeilor. Și erau unii dintre ei, bărbați ciprieni și cireneni care, venind în Antiohia, vorbeau și către elini, binevestind pe Domnul Iisus. Și mâna Domnului era cu ei și era mare numărul celor care au crezut și s-au întors la Domnul. Și vorba despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, și au trimis pe Barnaba până la Antiohia. Acesta, sosind și văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat și îndemna pe toți să rămână în Domnul, cu inimă statornică, de vreme ce era bărbat bun și plin de Duh Sfânt și de credință. Și s-a adăugat Domnului mulțime multă. Și a plecat Barnaba la Tars, ca să caute pe Saul și, aflându-l, l-a adus la Antiohia. Și au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică și învățând mult popor. Și în Antiohia, întâia oară, ucenicii s-au numit creștini. În acele zile s-au coborât, de la Ierusalim în Antiohia, proroci. Și, sculându-se unul dintre ei, cu numele Agav, a arătat prin Duhul, că va fi în toată lumea foamete mare, care a și fost în zilele lui Claudiu. Iar ucenicii au hotărât ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită spre ajutorare fraților care locuiau în Iudeea; ceea ce au și făcut, trimițând preoților prin mâna lui Barnaba și a lui Saul.

Ev. Ioan 4, 5-42

În vremea aceea a venit Iisus la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său. Și era acolo fântâna lui Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a așezat lângă fântână și era ca la al șaselea ceas. Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau!, fiindcă ucenicii Lui se duseseră în cetate ca să cumpere de mâncare. Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, Care ești iudeu, ceri să bei apă, de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii. Iisus a răspuns și i-a zis: Dacă ai fi știut darul lui Dumnezeu și Cine este Cel Ce-ți zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El și ți-ar fi dat apă vie. Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai și fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva ești Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână și au băut din ea el însuși și fiii lui și turmele lui? Iisus a răspuns și i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăși, dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu va mai înseta, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare, spre viață veșnică. Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă, ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot. Iisus i-a zis: Mergi și cheamă pe bărbatul tău și vino aici. Femeia a răspuns și a zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis: Bine ai zis că nu ai bărbat, căci cinci bărbați ai avut și cel pe care îl ai acum nu-ți este bărbat. Aceasta adevărat ai spus. Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu ești Proroc. Părinții noștri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceți că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm. Și Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veți închina Tatălui. Voi vă închinați căruia nu știți; noi ne închinăm Căruia știm, pentru că mântuirea din iudei este. Dar vine ceasul, și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, că și Tatăl astfel de închinători Își dorește. Duh este Dumnezeu, și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr. I-a zis femeia: Știm că va veni Mesia, Care Se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate. Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine. Dar atunci au sosit ucenicii Lui. Și se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o întrebi? sau: Ce vorbești cu ea? Iar femeia și-a lăsat găleata și s-a dus în cetate și a zis oamenilor: Veniți să vedeți un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva Aceasta este Hristos? Și au ieșit din cetate și veneau către El. Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Învățătorule, mănâncă. Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o știți. Ziceau, deci, ucenicii între ei: Nu cumva I-a adus cineva să mănânce? Iisus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui Care M-a trimis pe Mine și să săvârșesc lucrul Lui. Nu ziceți voi că mai sunt patru luni și vine secerișul? Iată, zic vouă: Ridicați ochii voștri și priviți holdele, că sunt albe pentru seceriș. Iar cel ce seceră primește plată și adună roade spre viață veșnică, pentru ca împreună să se bucure și cel ce seamănă și cel ce seceră. Căci în aceasta se adeverește cuvântul: Că unul este semănătorul și altul secerătorul. Eu v-am trimis să secerați ceea ce voi n-ați muncit; alții au muncit și voi ați intrat în munca lor. Și mulți samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut. Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Și a rămas acolo două zile. Și mult mai mulți au crezut pentru cuvântul Lui. Iar femeii îi ziceau: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înșine am auzit și știm că Acesta este cu adevărat Hristos, Mântuitorul lumii.

Rugăciunea zilei

Rugăciune către Domnul Iisus Hristos pentru înfrumuseţare sufletească şi trupească

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru şi al lumii, Te rugăm adu-ne la starea noastră cea dintâi, cea făcută de Tine, şi înfrumuseţează-ne sufleteşte şi trupeşte, moral şi spiritual, întăreşte-ne virtuţile şi calităţile sufleteşti şi trupeşti, precum şi toate simţurile noastre! Te rugăm, Doamne, dă-ne gânduri bune care să oglindească frumuseţea noastră interioară şi dă-ne toate ajutoarele de care avem nevoie, sufleteşti şi trupeşti, materiale şi spirituale, pentru ca lucrând cu ele să putem să împlinim voia şi poruncile Tale, atât noi, cât şi urmaşii noştri. Doamne Dumnezeule, Îţi mulţumim pentru toate darurile Tale ştiute şi neştiute de noi! Amin!”

Gândul zilei

„Credința vie și nezdruncinată poate săvârși mari minuni într-o clipă!”- Sfântul Ioan din Kronstadt

Știai că?

Strana reprezintă formaţia celor care cântă în biserică, aşezată în cele două abside, de nord şi de sud ale naosului. Strana poate fi numai cântăreţul sau două mici coruri. În mănăstiri, călugării care cântă la strană sunt grupaţi (o grupă la nord şi una la sud) şi cântă alternativ (antifonic). Cu același nume mai sunt  scaunele fixe, despărţite prin braţe, scaune care se înşiră de-a lungul pereţilor, în interiorul bisericii, în naos şi pronaos, începând de la uşile laterale ale altarului şi până la intrarea în pridvorul bisericii. La extremităţile dinspre altar, se află la capătul şirului din faţa icoanei împărăteşti a Mântuitorului jeţul arhieresc (tronul) pe care stă arhiereul, când se află în biserică şi asistă la slujbă (dar nu slujeşte); în partea dinspre nord, în capul şirului din faţa icoanei împărăteşti a Maicii Domnului se află jeţul autorităţii civile (oficial). Strănile din absidele naosului (în partea de sud şi de nord) sunt strănile cântăreţilor.

Pilda zilei

Roata credinţei

Într-o zi un om credincios a fost întrebat astfel de un prieten al său:
– „Spune-mi, frate, când omul se întoarce din nou la Dumnezeu, ce daruri încep să lucreze mai întâi în viaţa lui: credinţa, căinţa, frica de iad, nădejdea?” Credinciosul i-a răspuns:
– „Spune-mi, prietene, când o roată începe să se învârtă, care-i spiţa care porneşte mai întâi?”
– „Pornesc toate deodată”, răspunse prietenul.
– „Vezi – zise credinciosul – tot aşa e când sub bătaia vântului Duhului sfânt, sufletul nostru porneşte la un drum nou. Toate darurile cereşti şi sufleteşti se pornesc deodată, spre o rodnică lucrare, întocmai ca şi spiţele roţii.”

Lasă un răspuns

Comentariul tău
Numele tău