Invităm fiecare suflet creștin să ia parte la slujbele din cadrul fiecărei biserici în sfânta zi de duminică!

Sfinții zilei

Sfântul Cuvios  Teofan Mărturisitorul; Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul, Episcopul Romei; Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog.          

Duminica a 2-a din Post (a Sfântului Ierarh Grigorie Palama); Ap. Evrei 1, 10-14; 2, 1-3; al Ierarhului: Evrei 7, 26-28; 8, 1-2; Ev. Marcu 2,1-12 (Vindecarea slăbănogului din Capernaum); a Ierarhului: Ioan 10, 9-16 (Isus- Păstorul cel Bun); glas 6, voscr.6.

Sfântul Teofan era fiul marelui dregător Isaac și era rudă cu împărații Leon Isaurul și Constantin Copronim (741-775). Murind tatăl său a fost crescut la curtea împăratului Constantin Copronim. A îmbrățișat viața monahală la Sigriana, lângă Cizic, unde a ridicat o frumoasă mănăstire. Luând împărăția Leon Armeanul (813-820), acesta tulbura Biserica lui Hristos cu lupta împotriva icoanelor, voind să-l câștige de partea sa și pe Sfântul Teofan. Împăratul se străduia în tot chipul să-l ademenească pe Teofan prin înfricoșări, făgăduințe și dese întemnițări. Toate însă s-au dovedit zadarnice. Deci, silindu-l în fiecare zi să se supună voii sale și neputându-l îndupleca, l-a exilat pe Sfântul Teofan în insula Samotraciei, unde sfântul a și murit pe 12 martie.

 Sfântul Grigorie Dialogul (†604), cel care a întocmit în Biserică Liturghia Darurilor înainte-sfințite, ce se săvârșește în Postul Mare. S-a născut în anul 540, în zilele lui Iustinian (527-565). La numai 34 de ani, împăratul Iustin l-a făcut pretor, adică primul judecător din Roma. Murind părinții săi și făcându-se monah, a zidit șapte biserici. Mai târziu, a fost ales episcop al Romei, pe scaunul Sfântu­lui Petru. Sfântul Grigorie Dialogul a scris: Fapte din viața sfin­ți­lor care au trăit pe pământul Ita­liei sau Dialogul; Tălmăcire la cartea lui Iov; Tălmăcire la car­tea lui Iezechiel și multe scrisori.

APOSTOLUL ZILEI

Evrei 7, 26-28; 8, 1-2

Fraților, un astfel de Arhiereu se cuvenea să avem: sfânt, fără de răutate, fără de pată, deosebit de cei păcătoși și fiind mai presus decât cerurile. El nu are nevoie să aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru ale poporului, căci El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se jertfă pe Sine însuși. Căci Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciune, pe când cuvântul jurământului, venit în urma Legii, pune pe Fiul, desăvârșit în veacul veacului. Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de Arhiereu care a șezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, slujitor Altarului și Cortului celui adevărat, pe care l-a înfipt Dumnezeu și nu omul.

EVANGHELIA ZILEI

Ioan 10, 9-16

Zis-a Domnul: Eu sunt ușa; dacă va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși, și pășune va afla. Furul nu vine decât numai să fure, să junghie și să piardă. Eu am venit ca oile Mele să aibă viață, și s-o aibă din belșug. Eu sunt păstorul cel bun; păstorul cel bun își pune viața pentru oile sale. Iar cel plătit, care nu este păstor și ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile și fuge, iar lupul răpește și risipește oile. Cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu-l doare inima de oi. Eu sunt păstorul cel bun și cunosc oile Mele și ele Mă cunosc pe Mine, așa cum Mă cunoaște pe Mine Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl; și Eu îmi dau viața pentru oile Mele. Mai am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta; și pe acelea trebuie să le aduc; ele vor asculta de glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.

Duminica închinată Sfântului Grigorie Palama, este duminica din Postul Sfintelor Pasti ce a fost instituită odată cu canonizarea oficiala a Sfântului Grigorie Palama, în anul 1368. Sfinții Părinți au rânduit ca în a doua duminica din Postul Mare, deci după Duminica Ortodoxiei, sa fie pomenit Sfântul Grigorie Palama, pentru a ne descoperi ca adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu nu este una teoretica, ci se realizează prin împărtășirea de Lumina necreata. Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în anul 1296, în Constantinopol. La vârsta de 20 de ani, Grigorie ajunge in Muntele Athos, la Mănăstirea Vatoped, trăind sub îndrumarea părintelui Nicodim de la Vatoped. După trecerea la cele veșnice a părintelui Nicodim, viețuiește sub îndrumarea părintelui Nichifor, timp de opt ani. După moartea părintelui Nichifor, ajunge la Lavra Sfântul Atanasie Athonitul. Aici va sluji la trapeza și va deveni cântăreț în biserică. După trei ani, este prezent la schitul Glossia, loc în care se va adânci în practicarea rugăciunii inimii, descoperindu-ne ca omul se poate împărtăși în aceasta lume de Lumină dumnezeiască  pe care au văzut-o Sfinții Apostoli Petru, Iacov si Ioan pe Muntele Tabor, când a avut loc Schimbarea la Față a Domnului. Din cauza invaziei turce, în anul 1326, Grigorie pleacă în Tesalonic împreună cu ceilalți frați din schit. Aici va fi hirotonit preot. În anul 1347 Sfântul Grigorie devine Arhiepiscop al Tesalonicului. Viața sa a fost scrisă de către Patriarhul Filotei.  Din relatarea vieții sale, aflăm că înainte de a trece la cele veșnice, i s-a arătat Sfântul Ioan Gura de Aur și i-a grăit: „Spre înălțimi! Spre înălțimi!” Sfântul Grigorie Palama a adormit întru Domnul pe 14 noiembrie 1359. Sfintele sale moaște sunt prezente în Catedrala din Tesalonic. Sfântul Grigorie Palama a sintetizat Teologia harului sau a energiilor necreate și veșnice, de care se împărtășesc oamenii credincioși. Energiile divine necreate sunt distincte, nu se confundă cu firea sau ființa lui Dumnezeu, dar ele izvorăsc din ea. El ne arată ca prin rugăciunea neîncetată a minții, omul se împărtășește de energia necreată și veșnică. Sfântul Grigorie Palama arată în scrierile sale ca această lumină nu vine de la soare, ci este lumina necreată, întrucât ea vine direct din lumina sau slava Preasfintei Treimi. Cei care se roagă neîncetat lui Dumnezeu, pregustă sau văd cu anticipație, încă din lumea aceasta, prin bunăvoința Sa, slava veșnică a Împărăției Cerurilor.

Rugăciunea zilei

Rugăciune către Sfântul Grigore Palama

„Prieten al Mirelui, roagă-te pentru noi, trândavii! Sfinte Grigore Palama, mijlocește pentru noi în fața Învățătorului! Sfinte drag, tu ne înveți că sufletul plin de dragoste se simte partener de fiecare clipă a lui Dumnezeu. Roagă-te pentru noi să dobândim și noi această dragoste eliberatoare. Vrem să înaintăm, dar nu putem. Cerșim ajutorul nemeritat. Sfinte drag, ajută-ne pe noi, egoiștii. Avem convingerea că putem fi mai buni. Știm că prin Învierea Mirelui, stăpânirea morții s-a desființat. Ajută-ne să scăpăm de frica morții. Știm că oazele sunt necesare pentru odihnă și reaprovizionare. Ajută-ne să vedem că nu oazele sunt destinația noastră finală. Fără cale, nu se poate merge. Fără adevăr, nu se poate cunoaște. Fără viață, nu se poate trăi. Ajută-ne să nu ne abatem de pe cale, să mărturisim adevărul și să nu pierdem viața.  Sfinte Grigore, ajută-ne să nu transformăm în idoli propriile ambiții. Mirele nostru ne invită pur și simplu să trăim ca El. Mirele înviat e prezența iubitoare pentru o inimă trează. Ajută-ne să intrăm în Sion strigând de bucurie. Nu se transformă decât ceea ce se acceptă. Ceea ce nu e asumat, nu poate fi vindecat. Ajută-ne să ne recunoaștem neputințele. Dacă lumea ar vrea, ar putea scăpa de sclavie. Ajută-ne să ne recâștigăm libertatea.  Mireasa lui Hristos așteaptă Mirele, nu risipește timpul. Doar cei din Biserică se vor uni cu Mirele. Ajută-ne să nu ne rătăcim, să nu alergăm pe calea morții. Sfinte al smereniei, ajută-ne să nu Îl potrivim pe Mire după noi, ci pe noi după Mire. Fericiți cei disprețuiți din pricina numelui Mirelui! Ei însetează după dreptate, ei au o inimă pașnică, cu toate că sunt prigoniți. Ei Îl vor vedea pe Mirele înviat. Fericiți cei ce acum sunt trecuți cu vederea!  Suntem anunțați că mântuirea noastră a început. Sfinte Grigore Palama, roagă-te pentru noi, superficialii! Amin!”

Gândul zilei

„Cel ce își curăță trupul său prin înfrânare, își face din mânie și poftă izvor de virtuți prin iubire dumnezeiască și își prezintă mintea lui Dumnezeu, purificată prin rugăciune, acela dobândește și vede în sine harul promis celor curați cu inima.” –  Sfântului Ierarh Grigorie Palama

 Știai că?

Cateheza este disciplina care se ocupă cu transmiterea învățăturii de credință. Și scopul principal al acesteia este luminarea minții omului. De a-l ajuta să dobândească învățătura Evangheliei lui Hristos, prin care și numai prin care, acesta poate ajunge la desăvârșire: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos spre învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înțelepțirea cea întru dreptate. Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru orice lucru bun” (2 Timotei 3,16-17). Cateheza este foarte importantă, în iconomia mântuirii poporului lui Dumnezeu, întrucât, tot creștinul trebuie să ajungă să Îl cunoască. Și, totodată, să se cunoască și pe sine însuși, ca făptură dihotomică (trup și suflet), ce este așteptată să se întoarcă la locul său de obârșie, care este Împărăția Cerurilor.

Pilda zilei

Postul

Postul nu este plăcut omului bogat, dar este plăcut celui sărac.
Postul nu este plăcut omului leneș, dar este plăcut celui muncitor.
Postul nu este plăcut oaspeților, dar este plăcut drumeților.
Postul este lungime de viață.
Postul este înviorare a trupului și înălțare a sufletului spre taine nepătrunse.
Postul este fericire a trupului și strălucire a sufletului.
Postul este armonie între trup și suflet, cu sănătate îndelungată.
Prin post cunoști pe om. Prin post cunoști natura.
Prin post dai întâietate celui cu întâietate.
Prin post cunoști taina lumii, prin post cunoști pe satana, prin post cunoști pe Dumnezeu și pe tine însuți. Prin post descătușezi trupul de lăcomie, de lene, de furt, de minciună, de pizmă, de răutate, de sudalmă, de batjocură, de fumat, de beție, de indiferentism.
Prin post sufletul se înalță la slavă, pășind pe culmile cele mai îndrăznețe față de muritori, capabil de fapte mari față de tot omul ce este în suferință, capabil să înfrunte pe blasfemitorii de om și de Dumnezeu, capabil să schimbe mersul de la rău spre bine, capabil să facă minuni pe pământ, precum s-a și făcut întotdeauna și se fac și acum de cei ce-l respectă.
Postul nu este o schingiuire a trupului ci o adevărată hrană plină de viață.
Postul nu este pentru cei proști, ci pentru tot omul și mai ales pentru cel înțelept, că înțeleptul își iubește viața și ca atare trebuie să iubească postul.
Postul este o scânteie pe pământ și cine o vede își va aprinde lumânarea la ea, ca prin lumina ei să poată păși în viață și să treacă din fericire în fericire. Cine urăște postul, se urăște pe sine! Postul singur nu este de ajuns niciodată, pentru ca omul să poată fi socotit ca stăpân pe sine și a fi și pe calea mântuirii. Luat singur, nu poate fi socotit decât ca acel om ce a desprins din funia puternică o fâșie și a legat dobitocul, socotind a fi de ajuns, iar restul de funie a pus-o în cui. Dar dobitocul a rupt fâșia și a intrat în grădină, i-a făcut mare stricăciune pe când omul dormea, ca apoi ducându-se în lucernă a mâncat până a crăpat. Dacă ar fi fost legat cu întreaga funie în fâșiile ei nedesprinse, nu s-ar fi întâmplat nici paguba și nici moartea dobitocului. Astfel este și trupul ce este legat numai cu postul și nu cu întregimea faptelor legate de fâșia postului. De fâșia postului știm că se învecinează și chiar soră este cu fâșia – milostenia. Cu aceste fâșii, postul și milostenia se învecinează și sunt surori chiar cu dreptatea și adevărul, iar cu acestea se învecinează lumina și iubirea și pe deasupra tuturor pe care le îmbrățișează este dragostea de Dumnezeu cu toate poruncile Evangheliei. Aceste 7 vițe formează pentru creștin cea mai bună frânghie pentru a lega trupul de a nu cădea în vicii, la stricăciune și moarte, iar sufletul se va putea înălța pe culmile cele mai înaripate până la lumina cea mai apropiată a Dumnezeirii.

Lasă un răspuns

Comentariul tău
Numele tău