Sfinții zilei

Sfântul Mucenic Teopempt și Teonas; Sfânta Cuvioasă Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului. Post).

Sfântul Teopempt era episcop în zilele lui Diocleţian (284-305) şi, ridicând acest împărat păgân prigoană împotriva creştinilor, a dat poruncă aspră ca pretutindeni cei ce-L mărturisesc pe Hristos Domnul să fie siliţi să aducă jertfe idolilor şi să fie chinuiţi. Printre primii care au fost prinşi a fost Sfântul Teopempt, care, mărturisind credinţa creştină, a fost aruncat într-un cuptor cu foc din care a ieşit nevătămat. Apoi, după ce i s-a scos un ochi, vrăjitorul Teonas l-a silit să bea otravă, dar Teopempt nici de această dată nu a păţit nimic. Văzând acestea, Teonas L-a mărturisit şi el pe Hristos şi a fost aruncat cu capul în jos într-o groapă, după care a fost acoperit de viu cu pământ. Sfântului Teopempt i s-a tăiat capul, primind astfel cununa muceniciei.

Sfânta Cuvioasă Sinclitichia (†350). Aceasta s-a născut în Alexandria şi avea foarte multă bogăţie, fiind temătoare de Dumnezeu. Mulţi doreau s-o ia de soţie pentru frumuseţea ei, însă ea nu dorea să se mărite, ci îşi dedica viaţa lui Dumnezeu. Şi i s-a dat ei să părăsească cu totul grijile lumeşti luând asupra sa toată nevoinţa pentru a creşte în credinţă şi în înţelegerea cea duhovnicească. După multe nevoinţe, aproape de sfârşitul vieţii a fost ispitită de diavolul ca oarecând Iov, fiind vătămată cu bube, care i-au mâncat tot trupul. Ajungând la 80 de ani, o boală grea i-a luat darul vorbirii şi astfel şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. 

  În Ajunul Botezului Domnului sunt oficiate Ceasurile Împărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, apoi Sfințirea cea mare a apei. În cadrul slujbei de sfințire a apei, se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 și XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) și Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezintă în rezumat Botezul Domnului. În Tipicul Sfântului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post ăi rugăciune timp de 40 de zile, ca să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia Credincioșilor și să se împărtășească.

Rugăciunea zilei

Rugăciune puternică, în Ajun de Bobotează

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule născut din Tatăl mai înainte de toți vecii, Lumină din Lumină, care luminezi toate, care nestricat Te-ai întrupat din Preasfânta Fecioară Maria și ai venit în lumea aceasta pentru mântuirea noastră. Tu însă nu ai răbdat să vezi neamul omenesc muncit de diavolul şi pentru aceasta în luminată zi a Dumnezeieștii Tale Arătări ai venit la Iordan la păcătoși și la vameși ca să Te botezi de la Ioan, fără de păcat fiind, ca să împlineşti toată dreptatea şi să speli în apele Iordanului păcatele întregii lumi ca un Miel al lui Dumnezeu, să le iei asupra Ta şi să ne mântuieşti cu Cinstit Sângele Tău. Pentru aceasta Te-ai afundat în apele Iordanului, ai deschis cerul cel închis de Adam şi Duhul Sfânt a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat şi ai îndumnezeit firea noastră şi Dumnezeiescul Tău Părinte Ți-a vestit bunăvoirea Sa, pentru că ai împlinit voia Lui şi ca un om ai primit păcatele şi prin junghiere Te-ai gătit, după cum Tu Însuţi ai grăit: Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, pentru că Eu Îmi pun sufletul, ca iarăși să-L primesc’ şi, astfel, în această prealuminată zi, Tu, Doamne, ai pus începutul mântuirii noastre. Pentru aceasta toate puterile cereşti se bucură și toată făptura se veseleşte, așteptând slobozire din stricăciune zicând: A venit luminarea, s-a arătat harul și izbăvirea, lumea se luminează și oamenii se umplu de bucurie. Să se veselească acum cerul și pământul și toată lumea să se bucure, râurile să salte, izvoarele, lacurile, adâncurile și mările să dănțuiască, că prin Dumnezeiescul Botez astăzi s-a sfinţit firea lor. Să se bucure astăzi şi adunarea oamenilor, că firea lor capătă astăzi starea cea dintâi și toți să cânte cu bucurie: Este timpul Arătării lui Dumnezeu. Veniți cu mintea la Iordan să vedem privelişte mare: Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan, Hristos îngroapă în apă păcatele noastre, Hristos merge să caute oaia cea rătăcită şi o găseşte şi o duce în rai’.
Această taină Dumnezeiască păzind, iubitorule de oameni, Doamne, învrednicește-ne pe noi, cei ce însetăm după glasul Tău, să venim la Tine, Izvorul cel pururea dătător de viaţă, să scoatem apa harului Tău şi iertarea păcatelor şi să trăim în veacul de acum în curăție și feciorie, în dreptate și cucernicie, aşteptând nădejdea cea fericită și arătarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru, pentru că nu ne mântuieşti numai după faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire și cu înnoirea Sfântului Tău Duh, în baia nașterii din nou, ca îndreptaţi cu harul Tău să fim moştenitori ai vieţii veşnice în împărăția Ta, unde ne învrednicește să slăvim, împreună cu toţi sfinţii, Preasfântul Tău Nume cu Părintele Tău fără de Început şi cu Preasfântul şi Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”

 Gândul zilei

„Să-ți faci biserică din pietrele cu care alții aruncă în tine, să plângi, să ierți și acolo în inima aceea a ta rănită să ceri mântuirea tuturor!” – Preot Teodor Ciurariu

Știai că?

În Ajunul Bobotezei se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită,  Agheasma Mare. Credincioșii gusta din Agheasma Mare timp de 8 zile de la Bobotează, până pe 14 ianuarie inclusiv, când se încheie praznicul cu slujbele și cântările Bobotezei, dar și în zile de post, la indemnul duhovnicului.

Pilda zilei

 Gura spartă şi apa sfinţită

O femeie, mergând la o mănăstire, se plânse unui părinte îmbunătăţit de bărbatul ei, zicând:
– Părinte, bărbatul meu este aşa de ursuz şi arţăgos, că nu mai pot să-l suport. Tot timpul ne certăm şi nu ştiu cum să fac ca să-l îndrept.
Părintele, înţelegând despre ce este vorba, și vrând să-i dea un mijloc prin care pacea să se reîntoarcă în familie, îi zise:
– Mergi la trapeză şi spune-i fratelui care are ascultare acolo, să-ţi dea într-o sticlă apă din fântâna mânăstirii şi s-o duci acasă. Când vine bărbatul tău acasă, să iei o înghiţitură din această apă. S-o păstrezi cu grijă în gură şi apoi vei vedea minunea.
Femeia făcu tot ce i se spusese. Când bărbatul veni seara acasă, lesne se vedea că era rău dispus, obosit şi nerăbdător. Numaidecât femeia luă în gură o înghiţitură din apa misterioasă şi se străduia să n-o piardă.
Într-adevăr, curând, bărbatul încetă. Astfel furtuna din acea seară trecu repede.
Încă o dată luă femeia acel medicament minunat şi din nou se lăsa cu acelaşi succes. Din acel moment bărbatul era altul, era transformat. Îi vorbea frumos şi o lăuda pentru gingăşia şi răbdarea ei.
Fericită din cale-afară pentru schimbarea soţului ei, femeia merse în grabă la părinte şi-i povesti despre succesul cu apa minunată.
– Nu apa din fântâna mănăstiri, spuse părintele, a făcut minunea, ci tăcerea ta. Mai înainte comentai înaintea bărbatului tău, care venea obosit de la muncă, şi-l enervai prin contraziceri. Tăcerea ta însă l-a îmblânzit.

Câtă apă sfințită avem la îndemână și nu o folosim! Cu siguranță poate fi folosită și apa de la robinet!

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Bobotezei

*Potrivit tradiției, ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă gospodăriile, casele și animalele, păstrând restul apei în sticle, pentru leac.

*Se crede că în ajun de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.

*Se credea ca daca, în dimineața Ajunului de Boboteaza, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

*În aceasta zi erau interzise certurile în casă și nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.

*În unele părţi ale ţării era obiceiul ca flăcăii să meargă cu „Iordanul“ (un fel de colind legat de Botezul Domnului în râul Iordanului).

*În Ajunul Bobotezei se ține post aspru. În popor se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.

*Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.

*Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.

*În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

*De obicei, în această perioadă în țara noastră este foarte frig, de unde și expresia “gerul Bobotezei”.

Lasă un răspuns

Comentariul tău
Numele tău