Sfinții zilei
†) Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași; Sfinții Mucenici Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie.
Cuvioasa Maica noastră Parascheva „Petka”, s-a născut în secolul al XI-lea, în Epivata, care se află între Selymbria şi Constantinopol. Această slăvită sfântă a fost de neam sârb, părinţii Sfintei au fost oameni foarte bogaţi şi creştini evlavioşi. Ei au avut şi un fiu, Eftimie, care s-a tuns monah încă pe când trăiau părinţii lui, iar mai după aceea s-a făcut vestitul Episcop al cetăţii Madytos. Fecioara Parascheva, sora lui, totdeauna a tânjit şi ea după viaţa ascetică întru numele lui Hristos. După moartea părinţilor ei, ea a părăsit casa părintească şi a mers mai întâi la Constantinopol, iar apoi la pustia Iordanului, unde s-a nevoit întru aspre petreceri călugăreşti până la vârstă adâncă. Cine va putea descrie toate nevoinţele ei cu de-amănuntul, toate ispitirile din partea trupului, a lumii, şi mai cu seamă a diavolilor? În vârstă adâncă fiind, un înger al Domnului a venit la ea şi i-a zis: “Părăseşte pustia aceasta şi mergi înapoi în patria ta, căci acolo va trebui să lepezi trupul acesta trecător, iar cu sufletul să te înfăţişezi înaintea Domnului!”. Sfântă Parascheva s-a supus, şi s-a întors în patria ei, Epivata. Acolo ea a mai trăit timp de doi ani în post şi rugăciune neîncetată, iar apoi şi-a dat fericitul ei suflet, strămutându-se la locaşurile lui Dumnezeu. Sfânta Preacuvioasă Parascheva s-a săvârşit în veacul al unsprezecelea. De-a lungul vremurilor, sfintele ei moaşte s-au mutat mai întâi la Constantinopol, apoi la Târnavo, apoi iar la Constantinopol, apoi la Belgrad. Ele acum odihnesc în România, în oraşul Iaşi. Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse in Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași.
Rugăciunea zilei
Rugăciune către Sfânta Parascheva, pentru iertarea păcatelor
Sfântă Cuvioasă Parascheva, în genunchi vin la tine, ca în genunchi să te rogi Părintelui Ceresc pentru iertarea păcatelor mele, săvârșite cu fapta sau cu gândul, cu știința sau cu neștiința mea, căci vin cu sufletul întinat și te rog: ajută-mă! Doamne, pentru rugăciunile Sfintei Cuvioase Parascheva, șterge din mine orice gând afară de Tine, Doamne, căci Ție nici un lucru nu-ți este greu a-l împlini. Amin!
Gândul zilei
Inimă curată voieşte Domnul, zice cuvântul Sfintei Scripturi. Iar tu, Fericită Parascheva, fecioară curată ai rămas, şi inimă curată lui Dumnezeu ai adus. O, Sfântă minunată, Icoană vie vieţii noastre de urmat! Domnul caută minte fără de pată, fără închipuire şi fără vicleşug,Iar tu întocmai mintea-ţi curată lui Dumnezeu ai adus, minte fără pată, cu a îngerilor întocmai, O, Sfântă minunată Parascheva, Rugile noastre nu le lepăda! Domnul suflet neîntinat iubeşte, Neîntinat ca un altar ceresc; întocmai aşa fost-a și al tău suflet, ce acum luminează în ceruri. O, Sfânta preaminunată, Preacuvioasă Parascheva, ajută-ne nouă! Cu ale tale rugăciuni sfinte ajută-ne nouă, întru ale vieţii noastre nenorociri. Printre norii pământeştilor primejdii, luminează-ne nouă, ca şi un curcubeu, O feciorelnică sfântă preaminunată, Preacuvioasă maică Parascheva! Din Proloagele de la Ohrida,“Pomenirea Sfintei…” şi “Cântare de laudă…”,Sfântul Nicolae Velimirovici
Știai că?
Sărbătoarea Sfintei Vineri, provine din cultul zeiței romane Venera (latinescul „venere“ce înseamnă „ziua săptămânii dedicată lui Venus“), zeița frumuseții și a dragostei. Întrucât vestea despre minunile Sf. Parascheva se răspândise în toata țara, ea a fost numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. De altfel, din punct de vedere etimologic, numele de „Parascheva” a intrat în onomastica creștină, ce provine de la termenul grecesc „paraskevi“, ce înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri“. Corespondentul slav al cuvântului este „petka”, cu semnificația de „a cincea zi a săptămâni, vineri” Sfânta Vineri era considerata stăpână peste lumea femeilor.
Pilda zilei
Să ne rugăm !
Într-o mănăstire, toți călugării participă la slujba Ceasurilor, când afară se dezlănțuie o furtună teribilă. Tună fulgeră, vântul șuieră năpraznic, însă călugării continuă să citească nestingheriți. Deodată, un fulger lovește cu putere foarte aproape de Sfântul locaș și un tunet grozav zguduie din temelii întreaga biserică! Înăuntru, se lasă liniștea…
Deodată, de undeva din spate, se aude vocea speriată a unui frate din mănăstire, care imploră:
– Lăsaţi cititul, haideţi să ne rugăm !”
De multe ori ne rugăm doar de atât că trebuie să o facem, fără a încerca să ne dăm seama că orice rugăciune este și o convorbire cu Dumnezeu, că fiecare cuvânt pe care îl citim sau spunem, este auzit de Dumnezeu. Dumnezeu știe slăbiciunile și neputințele noastre și nu ne cere imposibilul. El dorește numai ca atunci când buzele noastre pronunță cuvinte de rugă, să și ne gândim la El, ca vocea noastră sa fie ecoul inimii noastre. Și nu doar atunci când suntem în primejdie sau avem nevoie de ajutorul grabnic al Tatălui Ceresc. (Adaptare după o pildă din volumul „Alte 77 de întâmplări nostime din vița Părinților”, Romeo Petrasciuc, Ed. Agnos)
*Tradiții și obiceiuri din popor pentru sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva
*În tradiția populara, Sfânta Parascheva, sau „Sfânta Vineri” este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora. În aceasta zi era interzisă munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul și țesutul, precum și spălatul pe cap, împrumutatul din casa și petrecerile.
*Ziua Sfintei Parascheva este și zi de pomenire a celor trecuți în „Lumea Neântoarcerii”. Cu această ocazie se dau de pomană pâine din grâul nou și must.
* Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă si de pagube, risipește furtunile, aduce mană roditoare și belșug.
*Sfânta Cuvioasa Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor.
*Credințele și legendele populare o înfățișează pe Sfânta Parascheva ca ocrotitoare a apelor, chipul ei apărea adesea lângă râuri sau fântâni, iar apa respectivă devenea tămăduitoare. Din acest motiv există obiceiul în unele locuri să se așeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni și izvoare.
*Sfânta Cuvioasă Parascheva dăruiește ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor și bătrânilor, fecioarelor și mamelor, bolnavilor și săracilor. Anumite rugăciuni închinate ei erau scrise pe mici pergamente și purtate la gât, ca apărătoare de boli. În cazul durerilor de cap acestea se legau la frunte.
*Conform credinței populare, în această zi este interzis să calci, să coși, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie. Se spune că dacă nu ti cont de toate acestea te vei alege cu dureri de cap și de ochi.
*Potrivit tradiției, Sfânta Cuvioasă Parascheva se roagă la bunul Dumnezeu și pentru femeile însărcinate. În popor se spune că dacă ești însărcinată și urmează să fii mămică, este recomandat să împarți din bucatele tale cu copiii sărmani. Astfel, Sfânta te va ocroti la naștere, iar nașterea copilului va fi una ușoară și lipsită de dureri.
*Mai mult decât atât, se fac și unele previziuni ale vremii in funcție de cum se prezintă vremea, în ziua în care Sfânta este prăznuită, dar ținând cont și de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Iar dacă oile dorm risipite, iarna va fi domoală și blândă.
