Sfinții zilei
Sfântul Ierarh Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei; † Sfinții Martiri și Mărturisitori năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra și Vasile din Telciu; Sfântul Cuvios Nil Pustnicul.
Rugăciunea zilei
Sfinților Atanasie, Vasile, Grigorie și Vasile, dimpreună cu cei 19 țărani năsăudeni bătuți cu vergile, mucenici împreună cu voi pe Mocirla de la Salva, din părțile Năsăudului, și cu toți mărturisitorii Ortodoxiei din Transilvania și de pretutindeni, mijlociți înaintea Tronului Preasfintei Treimi pentru noi, păcătoșii! Ne rugăm vouă, celor care ați biruit cu evangheliceștile arme pe vrăjmașii dreptei credințe, să ne fiți aproape și grabnic ajutători la ceasul încercărilor noastre de obște. Sfinților Martiri Năsăudeni, care cu darul muceniciei v-ați împodobit, întăriți-ne întru credință, răbdare și mărturisire. Cu darul vostru, izbăviți-ne de frica de cei puternici și vrăjmași și sădiți-ne nouă singura mântuitoare frică, cea de Dumnezeu. Voi, care ați împlinit cuvântul Domnului: „La dregători şi la regi veţi fi duşi pentru Mine, spre mărturie lor şi păgânilor. Iar când vă vor da pe voi în mâna lor, nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi vorbi, căci se va da vouă în ceasul acela ce să vorbiţi; fiindcă nu voi sunteţi care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru este care grăieşte întru voi”, dați-ne cuvânt bun împotriva celor ce prigonesc credința noastră. Ajutați-ne ca întru totul să urmăm pildei voastre, căci ați ascultat mai mult de Dumnezeu decât de oameni și v-ați pus sufletele voastre pentru Mântuitorul nostru, urmând întâiului dintre mucenici, Arhidiaconului Ștefan. Depărtați de la noi toată vrajba și dezbinarea și ne ocrotiți de frații cei mincinoși și de lupii îngrozitori care vor să sfâșie turma lui Hristos. Rugați-vă pentru noi, Sfinților Martiri Năsăudeni, ca în ceasul Judecății de Apoi să vă privim fără de rușinare, cu bucuria părtășiei în Hristos, primind un colțișor în Raiul cel luminos. Amin.
Gândul zilei
„Împărțiți darurile harului celor care le cer: o lumânare aprinsă nu își pierde din lumină, dacă din ea se aprinde alta.” – Sfântul Serafim de Sarov
Știai că?
Predica în tradiția ortodoxă se mai numește omilia și este o parte esențială a Liturghiei Euhastice ce face parte din caracterul sacramental al Liturghiei. În urma citirii Cuvântului lui Dumnezeu prin pericopa Sfintei Evangheli se spune o predică liturgică. Predica este ținută, de obicei, de cel care slujește, dar poate cădea și în sarcina unui preot co-slujitor sau a unui diacon, însă niciodată nu este încredințată unui laic. Când slujește un episcop, predica se ține la sfârșitul Liturghiei. De obicei, predica prezintă și explică conținutul citirilor acea zi sau uneori ale sărbătorii respective sau poate fi despre Sfântul zilei.
Pilda zilei
Frumoși pe dinafară, dar pe dinăuntru cum suntem?
Doi lucrători tăiau lemne în pădure. În timp ce doborau un copac unul dintre ei zise:
– La fel vom muri și noi și nu se va mai alege nimic de noi.
Cel de-al doilea răspunse:
– Nu ai dreptate. Vezi arborele acesta de jos? Abia acum vom vedea pentru ce este bun: pentru mobilă ori, dacă este scorburos, pentru foc.
Pomul pare frumos pe dinafară, dar numai după ce îl dobori poți afla la ce este bun.
Așa este și cu viața omului, cât trăiește pare sfânt, dar după moarte, la judecată se stabilește unde va merge: în rai sau în iad, căci Dumnezeu se uită la inimă și nu la înfățișare.
Majoritatea oamenilor văd abia la scaunul spovedaniei ce este înlăuntrul lor, iar alții abia la vremea sfârșitului. Să ne străduim din suflet să vedem ce suntem, cine suntem și să facem ceva pentru a schimba lucrurile!
