Catedrala Patriarhală din Capitală devine în aceste zile un pol al spiritualității ortodoxe, găzduind o serie de evenimente liturgice speciale. Credincioșii sunt așteptați duminică și luni să participe la slujbele deosebite organizate cu prilejul sărbătorii ce marchează aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul spiritual al Bucureștiului.
Catedrala Patriarhală din București îmbracă haine de sărbătoare cu prilejul aducerii moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în Capitală. Evenimentul, devenit o tradiție de referință pentru spiritualitatea românească, adună an de an mii de pelerini din întreaga țară care vin să se închine la racla ocrotitorului spiritual al orașului.
Programul complet al evenimentelor liturgice
Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, ceremoniile religioase se vor desfășura după următorul program:
Duminică, 12 iulie
Ora 17:00 – Slujba Privegherii, oficiată de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-Vicar Patriarhal.
Ora 20:00 – Procesiunea solemnă în jurul Catedralei Patriarhale cu cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.
Luni, 13 iulie
Ora 09:00 – Sfânta Liturghie, săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, alături de un sobor de preoți și diaconi.
Ora 11:30 – Slujba Parastasului pentru ctitorii și slujitorii Catedralei Patriarhale care au trecut la Domnul din anul 1774 și până în prezent.
O filă nouă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române
Începând cu anul 2024, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod, data de 13 iulie a fost instituită ca sărbătoare oficială în calendarul creștin-ortodox român, marcând simbolic Aducerea moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou la București.
Prin această decizie, ocrotitorul Capitalei se alătură altor mari sfinți din calendar care beneficiază de o zi dedicată mutării cinstitelor lor moaște, precum:
Sfântul Arhidiacon Ștefan (2 august)
Sfântul Ierarh Nicolae (9 mai)
Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (27 ianuarie)
Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat (8 iunie)
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (24 iunie)
Istoria unei minuni: Cum a rămas sfântul în Țara Românească
În anul 2026 se împlinesc 252 de ani de când sfintele moaște veghează asupra Bucureștiului. În timpul Războiului Ruso-Turc (1768-1774), pentru a le proteja de profanarea trupelor otomane, generalul rus Ivan Piotr Saltîkov le-a ridicat din satul Basarabi (situat lângă Ruse).
În momentul în care cortegiul militar a tranzitat Bucureștiul, Mitropolitul Grigorie al II-lea al Țării Românești și un negustor înstărit pe nume Hagi Dimitrie l-au convins pe generalul rus să dăruiască racla poporului român. Gestul a fost privit ca o mângâiere divină pentru suferințele cumplite îndurate de localnici în timpul războiului, mai ales că sfântul era român („valah”) de neam.
Astfel, în iulie 1774, moaștele au fost așezate în Catedrala Mitropolitană (actuala Catedrală Patriarhală). O singură excepție a fost făcută: mâna dreaptă a Cuviosului a fost trimisă la Lavra Pecerska din Kiev, Ucraina, unde se află și astăzi. Câțiva ani mai târziu, în timpul păstoriei Mitropolitului Filaret al II-lea (1792-1793), Sfântul Dimitrie cel Nou a fost proclamat oficial ocrotitorul spiritual al Capitalei.
Ocrotirea Capitalei în fața marilor cumpene ale istoriei
De-a lungul celor peste două secole, credincioșii au văzut în Sfântul Dimitrie un sprijin neclintit în momentele de criză, fiindu-i atribuite numeroase minuni, printre care oprirea unor epidemii devastatoare.
Istoria consemnează și momente în care sfântul „a refuzat” să părăsească Bucureștiul. În timpul Primului Război Mondial, când moaștele au fost furate din catedrală de un grup de soldați bulgari, acestea au fost recuperate rapid. De asemenea, în perioada regimului comunist, planurile autorităților de a reloca racla în afara orașului și de a închide Catedrala Patriarhală au fost zădărnicite, sfântul rămânând pe Dealul Mitropoliei ca un simbol al credinței neînfrânte.
