SĂRBĂTOARE 29 MAI – ÎNĂLȚAREA DOMNULUI (ZIUA EROILOR)

În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește praznicul Înălțării Domnului. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

Înălţarea Domnului Iisus Hristos la cer este prăznuită la 40 de zile după Învierea Sa din morţi, în Joia din săptămâna a 6-a după Paşti. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas. În această zi, creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”. Timp de 40 de zile de la dum­nezeiasca Sa Înviere din morţi, Hristos-Domnul S-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că El este Mântuitorul Hristos înviat. La sfârşitul acestei perioade, S-a arătat pentru ultima oară ucenicilor Săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, S-a înălţat sub privirile lor la cer, binecuvântându-i. „Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare” (Luca 24, 51-52). „Înăl­țatu-Te-ai întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor, cu făgăduința Sfântului Duh, încredințându-se ei prin binecuvântare, că Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul lumii” (Troparul Înălţării Domnului). În timp ce Mântuitorul Iisus Hristos Se înălţa la cer, doi bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe s-au arătat zicându-le Apostolilor: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer” (Faptele Apostolilor 1, 11). Înălţarea Domnului este sărbătoarea cerurilor deschise pentru oameni, ca locuinţă veşnică şi adevărată patrie. „Plinind rânduiala cea pentru noi, și pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cerești, Te-ai înălțat întru slavă, Hristoase Dumnezeul nostru, de unde nicidecum nu Te-ai despărțit, ci ai rămas nedepărtat, grăind celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi și nimeni împotriva voastră” (Condacul praznicului). 

Știai că?

Prima menționare a Înălțării înSfânta Scriptură  se găsește în Evanghelia după Marcu (16:14-19). Descrierea este sumară. Iisus și cei unsprezece ucenici rămași sunt așezați la masă, probabil într-o încăpere din sau pe lângă Ierusalim. Iisus le cere apostolilor Săi să propovăduiască Evanghelia și le spune că cei credincioși vor fi neatinși de otravă, îi vor vindeca pe bolnavi și altele asemenea. După aceste cuvinte finale, Iisus este primit în Rai să stea de-a dreapta Tatălui. Nu este nimic precizat despre perioada de după Înălțare; Marcu, pur și simplu descrie ceea ce s-a întâmplat.
Evanghelia după Luca este și mai succintă în descriere (24:50-51). Iisus îi duce pe cei unsprezece în Betania, nu departe de Ierusalim. În timp ce îi binecuvintează, Iisus se ridică la Cer.

A treia, și cea mai citită, descriere a Înălțării se găsește în Faptele Apostolilor (1:9-12). Timp de patruzeci de zile după Înviere, Iisus continuă să propovăduiască Evanghelia. Iisus și cei unsprezece sunt adunați lângă Muntele Măslinilor, în nord-estul Betaniei. Iisus le spune ucenicilor săi că vor primi puterea Duhului Sfânt  și că ei trebuie să ducă mesajul Său în lumea întreagă. Iisus este luat și ridicat de un nor. Unele tradiții spun că a fost luat într-un car de foc, asemănător cu Proorocul Ilie. Doi oameni îmbrăcați în alb le-au apărut ucenicilor și le-au spus că Iisus se va reîntoarce în același mod ca la Înălțare. Ei au spus: „Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer?

Tradiţii şi obiceiuri pentru „Înălţarea Domnului”

*În această zi, credincioşii participă la slujbe speciale organizate pentru a comemora momentul în care Iisus Hristos s-a înălţat la ceruri în prezenţa discipolilor săi.

*În unele locuri, se păstrează tradiţia să se consume alimente care au fost binecuvântate de către preot în timpul slujbei de Înălţare.

*În ziua „Înălţării Domnului”, oamenii se salută cu vorbe speciale, folosind cuvintele „Hristos s-a Înălţat!” şi „Adevărat s-a Înălţat!” timp de 10 zile. 

*De „Înălţare” nu se coase, nu se ţese şi nu se croieşte, nu se spală, nu se fac treburi grele la câmp sau în gospodărie, nu se mătură în casă sau în curte. 

*Gospodinele colorează ouă pentru ultima dată în acest an, iar vopseaua rămasă trebuie pusă la rădăcina unui pom. 

*Gospodinele agaţă leuştean la porţi şi ferestre, pentru a ţine strigoii la distanţă. Oamenii poartă frunze de nuc şi leuştean la brâu, pentru că aşa a avut şi Iisus Hristos când s-a înălţat la ceruri. 

*În unele regiuni ale ţării se obişnuieşte să se împodobească toate casele cu crenguţe de paltin. 

*Tot de „Înălţarea Domnului” se obişnuieşte să se dea de mâncare animalelor din gospodărie pâine sfinţită, pentru a le proteja şi a asigura sănătatea şi fertilitatea lor.

*O legendă spune că, în această zi, cucul încetează să mai cânte, semn că vara este aproape şi ţăranii trebuie să fie harnici.

*În această zi nu este bine să împrumuţi obiecte sau bani, deoarece se crede că astfel îţi dai norocul şi binecuvântarea.

*Tradiţia din unele locuri spune că în ziua de „Înălţare” nu ai voie să dai din casă foc şi sare.

*În sfârşit, în unele zone din România, de „Înălţarea Domnului” oamenii merg la cimitire pentru a curăţa mormintele şi a le decora cu flori şi lumânări. Se organizează parastase şi se împart pomeni pentru sufletele celor răposaţi.

Sursa: Realitatea Spirituala