Sfinții zilei
Sfântul Sfințit Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei; Sfântul Cuvios Teoctist din Palestina; † Sfinții Cuvioși Neofid și Meletie de la Mănăstirea Stănișoasa.
Gândul zilei
„O rugăciune e lucrătoare când e unită cu faptele poruncilor. Deci, când rugăciunea nu cade de pe limbă numai ca un cuvânt simplu, sau ca o vorbă goală a gurii, zăcând leneşă şi fără consistenţă, ci e înviorată şi însufleţită prin împlinirea poruncilor, atunci e lucrătoare…Într-altfel (adică făcută pentru alţii) e lucrătoare când cel ce are lipsă de rugăciunea dreptului săvârşeşte faptele rugăciunii, îndreptându-şi viaţa de mai înainte şi (astfel) făcând tare cererea dreptului, întrucât o împuterniceşte prin purtarea sa de bunăvoie. Căci nu foloseşte rugăciunea dreptului celui care, având trebuinţă de ea, se desfată mai mult cu păcatele decât cu virtuţile.” – Sfântul Maxim Mărturisitorul.
Rugăciunea zilei
„Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor,Amin!”
Pilda zilei
Se spune că Sfântul Petru ceru voie de la Dumnezeu să coboare pe pământ, în timpul câşlegilor de toamnă (15 aug.-15 nov.) să petreacă împreună cu prietenii. Dumnezeu îl învoi pentru o săptămână, dar Sfântul Petru se simţi atât de bine pe pământ că se întoarse în cer după o lună. Dumnezeu îi ieşi în cale şi-l întrebă de ce a zăbovit atât de mult pe pământ.
-Atotputernice Doamne, am petrecut de minune: mâncare bună, vin ales, fructe din belşug, veselie, cântece şi jocuri populare, că mai – mai să uit de Raiul ceresc şi să rămân în raiul pământesc.
– Bine Petre, dar lumea în bunăstarea şi veselia pe care le-am dăruit-o, se gândeau şi se rugau la Mine?
– Slăvite Doamne, cât de mult am umblat, nimeni nu-şi amintea de Tine şi nu se ruga către Creatorul tuturor, decât numai o bătrânică care-i luase casa foc şi nădăjduia în mila Ta.
– Bine Petre, du-te şi vezi ce mai este prin Rai şi fă ordine.
Pe la câşlegile de primăvară (de la Paşti până la Duminica tuturor sfinţilor) Sfântul Petru ceru din nou voie să coboare pe pământ şi Milostivul îl învoi pentru o lună, aşa cum ceruse .
Ajuns pe pământ, Sfântul Petru se gândea: Hei, să vezi ce-am să petrec acum măcar 2-3 luni de zile cu prietenii, căci Domnul e Bun şi mă iartă. Dar ce să vezi?!
Pe pământ era foamete, boală, beţii, bătăi şi neînţelegeri, încât majoritatea oamenilor stătea în casă în plânsete, suspine şi jale.
Amărât, Sfântul Petru se întoarse fuguţa în cer şi se întâlni cu Atotputernicul, care-i zise:
Ce venişi Petre aşa de curând, nu mai e bine pe pământ?!
Şi Sfântul îi spuse ce întâlnise la tot pasul pe pământ.
– Acum se gândesc oamenii la Mine, zise Domnul.
– Toată lumea se gândeşte şi se roagă la Tine Doamne, cu supunere şi teamă, ca să opreşti mânia asupra lor.
– Ascultă Petre şi ţine minte cuvintele Mele: Dacă le dau pământenilor pace, sănătate şi bucate, ei uită de Mine şi uită să facă fapte bune. Iată de ce, din când în când, trebuie să le trimit secetă, foamete, neînţelegeri, război şi altele, ca să se căiască, să privească spre Mine şi să se ostenească să facă la tot pasul numai BINELE.
_____
În loc de morală…
„Pe cine Domnul îl iubeşte, îl ceartă; şi pedepseşte” – (Evrei 12,6).
Sursa: Realitatea Spirituala
