Sfinții zilei
Sfânta Cuvioasă Muceniță Eugenia (Ajunul Crăciunului)
Sfânta Cuvioasă Muceniță Eugenia era originară din Roma, însă a locuit în Alexandria o bună bucată din viață, întrucât tatăl ei a primit de la împărat o înaltă dregătorie. Ajunsă în Alexandria, Sfânta s-a îmbrăcat bărbătește și și-a părăsit părinții, deoarece voia să ducă o viață creștină. După ce a primit sfântul botez și-a tuns părul și a intrat la o mănăstire sub numele de Eugeniu. Călugării îi apreciau truda și au numit-o stareț, însă într-o zi o femeie numită Melantia s-a îndrăgostit de Eugeniu și l-a îndemnat la păcate trupești. Fiindcă a fost refuzată, femeia s-a dus la prefectul orașului, tatăl Eugeniei și a depus plângere contra stareț, motivând că a vrut să o necinstească. În cadrul procesului, Sfânta a fost făcută în fel și chip până n-a mai răbdat. S-a ridicat iar, aceasta ar fi zi următoarele: „Se cuvine ca noi călugării să suferim cu mulțumire, ocările, batjocura și chinuirea trupului. Dar pentru a nu se face de batjocură haina călugărească, iată vă spun că sunt femeie! Sunt fiica judecătorului. Judecătorul este preaiubitul meu tată. Soția lui e mama mea. Aceștia de lângă mine mi-s frați, nu-i numesc robi.” La auzirea acestor vorbe, toți au rămas încremeniți, iar Melantia a fost pedepsită de Dumnezeu prin arderea casei până la temelie. Părinții Eugeniei au decis să primească sfântul botez și l-au cinstit pe Hristos întreaga viață. Sfânta Cuvioasă Muceniță Eugenia a trecut la îngeri, deoarece nu a vrut să se închine idolilor păgâni, purtându-i o mare dragoste lui Iisus. Astfel, acesteia i s-a tăiat capul cu sabia și a plecat la ceruri lângă doritul ei Mire. Sfântă Cuvioasă Muceniță Eugenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii!
Rugăciune zilei
Rugăciune la icoana Maicii Domnului „Bucurie Neașteptată”
„O, Preasfântă Fecioară, primeşte această rugăciune de la nevrednicii robii Tăi şi roagă-L pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru ca şi nouă tuturor, celor ce ne închinăm cu credinţă şi cu umilinţă înaintea icoanelor Tale, să ne dăruiască bucurie neaşteptată după trebuinţa fiecăruia.
Păzeşte în bunătate pe cei ce până la sfârşitul lor vieţuiesc în dreapta credinţă! Pe cei răi fă-i buni! Pe cei rătăciţi întoarce-i pe calea cea dreaptă! Căsniciile în dragoste şi unire le păzeşte! Pe soţii care se află în duşmănie şi despărţire împacă-i! Uneşte-i unul cu altul şi pune-le lor dragoste nestricată! Maicilor născătoare de fii dăruieşte-le grabnică dezlegare! Pe prunci creşte-i! Pe tineri înţelepţeşte-i şi deschide-le mintea spre primirea învățăturilor folositoare, povăţuieşte-i spre frica de Dumnezeu! Pe cei de un sânge, prin pace şi dragoste izbăveşte-i de ceartă şi de vrăjmăşii! Fii toiag bătrâneţilor!
De moartea cea fără de veste şi fără de pocăinţă pe toţi izbăveşte-ne şi ne dăruieşte nouă tuturor sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, în pace şi răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată a Lui Hristos! Pe cei mutaţi din viaţă, în credinţă şi pocăinţă, fă-i să locuiască împreună cu Îngerii şi cu toţi Sfinţii! Roagă-L pe Fiul Tău, pentru cei ce s-au sfârşit de moarte năpraznică, să le fie milostiv! Pentru toţi cei răposaţi fără să aibă rudenii care să roage pe Fiul tău pentru odihna lor, singură fii neîncetată şi caldă rugătoare, ca toţi, în Cer şi pe pământ, să te cunoască ca pe o sprijinitoare neînfruntată a neamului creştinesc şi cunoscându-te, să te slăvească pe tine şi prin tine pe Fiul tău, cu Cel fără-de-început al Său Părinte şi cu Preasfântul şi de Viaţă Făcătorul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!”
Gândul zilei
„Fiul preaslăvit al lui Dumnezeu S-a făcut Fiul smerit al omului, ca pe noi, oamenii, să ne înalțe la demnitatea și la slava de fii duhovnicești ai lui Dumnezeu”- Părintele Ilie Cleopa
Știai că?
Colindul este un gen de cântec popular, dintre cele mai vechi la români. Colindele (colendus, de la colo-colare = ceea ce trebuie respectat, cinstit) au un fond religios, fiind legate de sărbătoarea Naşterii Domnului (Crăciunul). Colindele de Crăciun sunt (ca şi cultul) o formă de expresie a cinstirii lui Dumnezeu prin slăvirea Naşterii Fiului lui Dumnezeu, care S-a întrupat pentru „a noastră mântuire“. Legătura colindelor cu textele Sfintei Scripturi este evidentă în conţinutul lor; astfel în colindul „Veniţi astăzi, credincioşii“ se face referire la profeţiile mesianice ale Vechiul Testament: „precum au vestit proorocii“; în colindul „Lerui Doamne, lerui ler…“ — termenul „ler“ ar proveni de la ebr. roe = păstor, din Psalmi (Ps. 23, 1), folosit de Iisus, Care S-a numit pe Sine „Păstor“ („Eu sunt Păstorul cel bun“); în colindul Irozii se evocă drama uciderii pruncilor de crudul „Irod, împărat…“; în „Linu-i lin şi iară lin…“ se prezintă noaptea sfântă a Naşterii lui Hristos — cuvântul „lin“ ebraic = a înopta, a găzdui, de unde „linu-i lin“ = noaptea nopţilor, şi „iară lin“ = iară noapte; acest fond religios creştin se reflectă în majoritatea colindelor noastre;
Pilda zilei
De mult, în ajunul Crăciunului, Dumnezeu a coborât pe pământ împreună cu Sf. Petru, pentru a vedea cum se pregătesc oamenii să întâmpine Sărbătoarea Nasterii Domnului.
Prima dată au mers la casa unui om bogat. De cum au intrat în curte începuse să se simtă miros de cozonac, friptură, sarmale si alte bunătăti care sunt pregătite de Crăciun. Au bătut la usă si, când a iesit bogatul i-au spus:
-Omule bun, suntem doi călători obositi si înghetati. Te rugăm, lasă-ne să înnoptăm la tine si, dacă s-ar putea, să ne dai si nouă o coajă de pâine ti-am fi foarte recunoscători, că n-am mâncat nimic toată ziua.
Auzind bogatul ce au avut de spus călătorii, le-a răspuns:
-Îmi pare rău dar astept niste invitati în seara aceasta. Nu am nici unde să vă culc, nici ce să vă dau de mâncare. Mergeti la casa de alături, acolo o să găsiti de toate. Si a spunând acestea a închis usa râzând.
Alături locuia o femeie văduvă împreună cu cei doi copilasi ai săi. Dumnezeu si Sf.Petru, desi stiau, s-au dus să o încerce si pe femeie. I-au bătut în usă si i-au spus ce i-au spus si bogatului. Spre surprinderea lor, femeia le-a răspuns că îi lasă să innopteze la ea:
-Puteti rămâne peste noapte aici dar, de mâncare nici pentru copilasii mei nu am nimic.
Când au intrat cei doi călători,au văzut copiii plângând de foame, căci nu mâncaseră nimic toată ziua. După câtva timp, femeia s-a hotărât să meargă la vecinul cel bogat pentru a-i cere putină mâncare pentru copilasi. Evident, si ea a primit acelasi răspuns. La întoarecere, a trecut pe lângă grajdurile bogatului si a adunat de pe jos câteva baligi, le-a pus în sort si a plecat spre casă. Când a intrat copiii au sărit bucurosi din pat strigând:
-Mami, mami, ne-ai adus de mâncare?
Plângând în suflet, femeia le-a răspuns:
-Culcati-vă linistiti că v-am adus mâncare. Mâine, de Crăciun, o să aveti ce să mâncati.
Auzind aceasta, copiii s-au culcat fericiti, însă mama si cei doi călători stiau adevărul. Pentru a nu-si da seama copilasii, femeia a pus baligile în cuptor.
După putin timp, nu mică i-a fost mirarea când Dumnezeu i-a zis:
-Haide femeie, deschide cuptorul si scoate mâncarea, că de acum s-o fi făcut.
-De ce vă bateti joc de mine? Parcă domniile voastre nu stiti ce am pus în cuptor… spuse femeia plângând.
-Nu auzi ce ti-am spus? Deschide! insistă Dumnezeu.
De gura străinului, femeia a deschis cuptorul, si nu mică i-a fost mirarea când a văzut tot felul de bunătăti înăuntru, la fel ca pe vremea când trăia bărbatul ei.
În acel moment si-a dat seama cine sunt străinii, si a căzut la picioarele lor multumindu-le. Dar Dumnezeu a oprit-o spunându-i:
-Scoală-i pe copii si dă-le să mănânce. Si în acel moment cei doi s-au făcut nevăzuti.
În acest timp, la casa bogatului începuseră să sosească invitatii. Când au ajuns toti, s-au asezat la masă pentru a începe ospătul. Dar ce să vezi, când să scoată slugile mâncarea din cuptoare pentru a o servi, în toate era numai baligă.
Din fericire, povestirea noastră are un final fericit. După ce au plecat invitatii, bogatul si-a pus slugile să pregătească din nou din toate bunătătile iar apoi a chemat-o pe vecina văduvă cu copilasii ei să petreacă împreună Sărbătoarea Crăciunului. Si după sărbători, pentru a se asigura că are din ce să trăiască, a angajat-o la conacul său
*În Ajunul Crăciunului fata nemăritată dintr-o familie strânge toate lingurile de la masă, iese cu ele în curte, le scutură în mână, făcându-le să scoată zgomot şi, din ce parte a satului încep să latre câinii, din acea parte îi vor veni peţitorii.
Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.
*Despre moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se știe despre moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.
*Conform tradiției Maica Domnului înainte de a naște a cerut ajutor lui moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moș Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moș Crăciun.
*Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
*Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
*O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.
*Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.
*Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun
*Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit;
*Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor
*În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul
*În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
