Invităm fiecare suflet creștin să ia parte la slujbele din cadrul fiecărei biserici în sfânta zi de duminică!

Sfinții zilei

† Sfântul Cuvios Daniil Sihastru; Sfântul Mucenic Sebastian și Zoe; Sfântul Ierarh Modest, Arhiepiscopul Ierusalimului (Dezlegare la pește).Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sfinților Părinți după trup ai Domnului); Ap. Evrei 11, 9-10, 32-40; Ev. Matei 1,1-25 (Genealogia Mântuitorului ); glas 2, voscr.5.

Sfântul Daniil Sihastrul este cunoscut și sub numele de „Daniil Schimonahul” sau „Daniil cel Nou”, s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, din părinți drepcredincioși. A intrat de tânăr în monahism, primind numele David. Apoi a mers la Mănăstirea Sfântului Leontie de la Rădăuţi, unde în scurt timp, datorită rugăciunii stăruitoare şi râvnei sale deosebite, a primit schima cea mare și numele Daniil. Nu după mult timp de la primirea schimei celei mari, s-a retras cu binecuvântarea stareţului său lângă pârâul Viteu, în pădurile din jurul Putnei, unde a locuit ca sihastru. Între nenumăraţii săi fii duhovniceşti s-a numărat şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Cuviosul Daniil i-ar fi prezis Sfântului Ștefan cel Mare că va urca pe tronul de domnie al Moldovei. După spusele cronicarului Ion Neculce, cuviosul Daniil este cel care l-a îndemnat pe Ștefan Vodă să continue lupta împotriva turcilor și tot de la el a venit și îndemnul de a zidi Mănăstirea Putna.  Piatra de mormânt a cuviosului a fost aşezată de însuşi Sfântul Ştefan cel Mare, iar pe ea scrie: „Acesta este mormântul părintelui nostru David, Schimnicul Daniil”. Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul a fost înmormântat la Mănăstirea Voroneţ, acolo unde povăţuise mulţi ucenici. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a înscris numele în Sinaxar în anul 1992. Astăzi îi pomenim şi pe Sfinţii Mucenici Sebastian şi cei împreună cu dânsul care au trăit pe vremea împăraţilor romani Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Dintre mucenici, Sfântul Sebastian era chiar senator roman şi din această funcţie a reuşit să aducă la credinţa în Hristos mulţi ­conaţionali. Pornindu-se prigoană împotriva creştinilor, au fost prinşi Nicostrat, Claudiu, Castor, Tiburtie, Castul şi Zoe şi fiind chinuiţi mult şi-au dat sufletul în mâinile Domnului. Iar fericitul Sebastian a fost chemat de Diocleţian pentru a-l face să se lepede de Hristos. Pentru că nu a voit aceasta, ostaşii au tras cu săgeţi în tot trupul său, la porunca împăratului, şi fiind încă viu, l-au zdrobit cu toiege. Şi aşa şi-a încredinţat cinstitul său suflet Domnului.

Evanghelia Matei 1, 1-25

Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda și pe frații lui; Iuda a născut pe Fares și pe Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram; Aram a născut pe Aminadav; Aminadav a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon; Salmon a născut pe Booz, din Rahav; Booz a născut pe Iobed, din Rut; Iobed a născut pe lesei; lesei a născut pe regele David; David a născut pe Solomon, din femeia lui Urie; Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa; Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia; Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Iezechia; Iezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amos; Amos a născut pe losia; losia a născut pe lehonia și pe frații lui, la strămutarea în Babilon; După strămutarea în Babilon, lehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel; Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor; Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Ahim; Ahim a născut pe Eliud; Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iosif, logodnicul Măriei, din care S-a născut Iisus, Care Se cheamă Hristos. Așadar, toate neamurile de la Avraam până la David sunt paisprezece; și de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece; și de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri. Iar nașterea lui Iisus Hristos așa a fost: Maria, Mama Sa, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind și nevrând s-o vădească, a voit s-o lase, în ascuns. Și, cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, căci Cel zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naște Fiu și vei chema numele Lui Iisus, căci El va mântui pe poporul Său de păcatele lor. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a spus de Domnul prin prorocul, care zice: «lată, Fecioara va avea în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuiește: Cu noi este Dumnezeu». Și, deșteptându-se din somn, Iosif a făcut așa precum i-a poruncit îngerul Domnului și a luat la el pe logodnica sa. Și, fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.

Ultima duminică dinaintea sărbătorii Nașterii Domnului este Duminica Sfinților Părinți după trup ai Mântuitorului Iisus Hristos, în care Biserica a rânduit să se citească Evanghelia de la Sfântul Apostol și Evanghelist Matei 1, 1-25, unde se prezintă genealogia Mântuitorului sau Cartea neamurilor lui Iisus. Ea cuprinde o pedagogie și o înțelepciune divină care împreună exprimă: așteptarea cu speranță a Mântuitorului de-a lungul generațiilor și pregătirea în credință a oamenilor pentru venirea Domnului Iisus Hristos. Întruparea Fiului veșnic al lui Dumnezeu, adică faptul că El S-a făcut om, nu a fost o întâmplare, ci a fost împlinirea unui plan al lui Dumnezeu pregătit din veșnicie, planul sau scopul pentru care El a creat lumea. Deci, taina Întrupării Fiului și Cuvântului divin este o taină cunoscută de Dumnezeu înainte de facerea lumii. Această lucrare de pregătire a omenirii în vederea Întrupării Mântuitorului nostru Iisus Hristos arată cât de mare este iubirea milostivă și răbdătoare a lui Dumnezeu, precum și respectul Lui față de libertatea persoanelor și a popoarelor, cărora le propune mântuirea, dar nu le-o impune. Așadar, Sfânta Evanghelie de astăzi ne cheamă și pe noi la pregătire duhovnicească în timpul care ne-a mai rămas până la Crăciun, ca să-L primim pe Hristos Domnul în sufletele noastre, în casele noastre, văzând că Dumnezeu Se face om, pentru ca noi oamenii să dobândim Împărăția cerurilor, spre slava Preasfintei Treimi și spre a noastră mântuire. Amin!  Înalt Prea Sfinția Sa Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Rugăciune zilei

Rugăciunea care se citeşte înainte de Împărtăşirea credincioşilor, la Naşterea Domnului Iisus Hristos

„Stăpâne Doamne, Dumnezeule Atotţiitorule, când Te ai născut din Fecioara Maria în Betleemul Iudeii, cu spaimă făpturile s au minunat şi lumea s a bucurat de naşterea Ta; Cel ce ai făcut pe om după chipul şi asemănarea Ta şi i ai dat lui Botezul spre pocăinţă; Care ne ai adus pe noi în zilele acestea preacurate către înfrânarea patimilor spre nădejdea învierii; Cel ce ne călăuzeşti pe noi spre adevărul Dumnezeirii Tale şi ai întărit inimile noastre şi mintea a Te cunoaşte pe Tine, Fiul lui Dumnezeu, Care ridici păcatele a toată lumea, Tu acum, Stăpâne, Iubitorule de oameni, primeşte pe robii Tăi precum ai primit pe Petru, când se afunda în mare, şi pe care, când s a lepădat de Tine şi a plâns cu amar, iarăşi l ai primit; primeşte acum, Stăpâne, lacrimile, suspinul şi pocăinţa robilor Tăi, precum ai primit pe desfrânata ce plângea şi cu lacrimi uda picioarele Tale şi cu perii capului le ştergea ca să ia mila Ta; Cel ce ai primit pe tâlharul cel răstignit împreună cu Tine pe cruce şi ai zis lui: astăzi vei fi împreună cu Mine în rai. Căci am auzit glasul grăind şi pe îngeri cântând, pe magi închinându se cu daruri şi pe Irod tulburându se, că Dumnezeu S a arătat cu trup spre mântuirea neamului omenesc. Pe Tine acum, Stăpâne, Iubitorule de oameni, toată făptura Te laudă, grăind: Hristos Se naşte, slăviţi L; Hristos din ceruri, întâmpinaţi L; Hristos pe pământ, înălţaţi vă. Puterile îngerilor se bucură, cetele mucenicilor se veselesc, văzând slăvita şi cinstita prăznuire; şi toţi cu vrednicie o lăudăm cu inima şi cu buzele. Şi acum, Bunule şi Iubitorule de oameni Doamne, primeşte pe robii Tăi aceştia (N), cărora le pare rău de păcatele lor, cele ştiute şi cele neştiute, cele de voie şi cele fără de voie; şi cu ştiuta Ta iubire de oameni, primeşte plecarea genunchilor şi postul robilor Tăi, ca plinind poruncile Tale şi ajungând acum la sfânta şi cinstita Naştere, curaţi şi fără prihană, să se împărtăşească cu preacuratul Tău Trup şi Sânge, al Domnului nostru Iisus Hrisos, a Căruia este slava, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”

Gândul zilei

„Doamne, știu că faci precum vrei Tu, deci să fie și întru mine, păcătosul, voia Ta, că binecuvăntat ești în veci.” – Sfântul Ioan Gură de Aur

Știai că?

Sfintele taine sunt slujbe bisericeşti prin mijlocirea cărora ni se împărtăşeşte, în chip special, nevăzut şi prin anumite forme semne văzute, harul lui Dumnezeu, în momentele cele mai de seamă şi în anumite împrejurări ale vieţii noastre. Sfintele Taine sunt, pentru Dionisie Areopagitul, mijloace sensibile ale harului divin care dau credincioşilor puterea spirituală. Primite cu credinţă, prin ele coboară în om energiile divine, întemeiate de Iisus Hristos şi săvârşite de arhiereu şi de preot, Sfintele Taine au o destinaţie individuală, adică se aplică numai unei, unor persoane, care sunt primitorii tainei respective. Sfintele Taine sunt forme de expresie ale funcţiei harismatice a cultului ortodox, adică mijloace de împărtăşire a harului divin, de sfinţire a vieţii credincioşilor şi de mântuire a lor. Sfintele Taine sunt în număr de şapte, după numărul darurilor Sfântului Duh: botezul, ungerea cu Sfântul Mir, pocăinţa (spovedania, mărturisirea), împărtăşirea (Sfânta Euharistie), nunta (căsătoria), preoţia (hirotonia), maslul (eleoungerea). Timpul săvârşirii lor nu este fix, ci este determinat de nevoile, de cerinţele credincioşilor. Locul săvârşirii este biserica, locaşul sfinţit, unde trebuie săvârşită, ca orice slujbă sfântă, şi slujba Sfintelor Taine. Excepţie face doar taina Sfântului Maslu, care, prin natura ei, trebuie făcută la căpătâiul celui suferind, adică în case ori în spitale.

Pilda zilei

Sinceritatea rugăciunii copiilor

Într-o zi, un preot aude o voce in biserică, dar cuvintele erau neinteligibile.
Apropiindu-se de locul de unde venea vocea, el găsește un copil care spunea ceva, și își dă seama că nu-i înţelegea cuvintele fiindcă, de fapt, copilul repeta alfabetul.
Atunci preotul l-a întrebat:
– De ce tot repeți literele?
– Păi, așa îmi fac eu rugăciunea, răspunde copilul.
– Cum așa? Eu aud doar că spui alfabetul, se miră preotul.
– Da, dar eu am uitat cuvintele rugăciunii și atunci îi dau lui Dumnezeu literele, că ştie El să le pună în ordinea care trebuie……

Lasă un răspuns

Comentariul tău
Numele tău