Invităm fiecare suflet creștin să ia parte la slujbele din cadrul fiecărei biserici în sfânta zi de duminică!
Sfinții zilei
Sfântul Ierarh Eumenie, Episcopul Gortinei; Sfânta Muceniță Ariadna.
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci; Ap. Galateni 2, 16-20; Ev. Marcu 8, 34-38; 9,1 (Luarea crucii și urmarea lui Hristos); glas 5, voscr .3.
Doamne, miluieşte poporul şi întreaga lumea Ta. Şi Crucea Ta, Doamne, să o simţim unindu-se, identificându-se cu noi înşine, căci în chipul crucii ne-ai zidit. Domnul şi Mântuitorul nostru, cum spune Sfântul Atanasie cel mare, a ales să moară pe Cruce pentru acest fel unic de a muri: cu braţele deschise, îmbrăţişând lumea. Doamne, învaţă-ne să ne lucrăm libertatea, s-o trăim ca să ne facă liberi cu adevărat. Dă-ne lumina Ta, Doamne, şi să înţelegem că, peste toate, taina luminii Tale, a nemuririi, a veşniciei, înalţă sufletele noastre. Crucea este uşa Împărăţiei cerurilor. Rămâne să decidă fiecare să deschidă sau nu uşa sufletului. Cel ce-I va deschide uşa, şi-L va primi pe Mântuitorul ca pe un oaspete iubit, se va lega de Iisus, fiindcă va simţi din plin iubirea Mântuitorului, o iubire care îl va transforma dintr-un om păcătos, într-un om nou, după chipul Său. Lepădarea de sine înseamnă deschiderea sufletului nostru pentru ca iubirea sfântă a lui Dumnezeu sau harul Lui să lumineze viaţa noastră, iar noi să transmitem această iubire semenilor noştri. Omul are, deci, nevoie de ajutorul lui Dumnezeu ca să poată purta crucea sa, după cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos: ‘Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni pe voi’ (Matei 11, 28). Crucea înseamnă tocmai calea pe care omul ajunge la iubire, adică la Dumnezeu.
Rugăciunea zilei
Rugăciune către Maica Domnului
„Atotmilostivă, Împărăteasa mea, Preasfântă Doamnă, Fecioară Preacurată, Născătoare de Dumnezeu, Marie, Maica lui Dumnezeu, singura şi neîndoielnica mea nădejde. Nu te scârbi de mine. Nu mă depărta, nu mă părăsi. Apără-mă, mijloceşte, auzi-mă, vezi-mă… Stăpână, ajută-mă, iartă-mă, iartă-mă… Preacurată!”- Sfântului Serafim de Sarov
Gândul zilei
„Doamne, învrednicește-mă să Te iubesc cu tot sufletul și gândul meu și să fac în toate voia Ta” – Rugăciunea Sfântului Ioan Gură de Aur pentru ceasurile zilei
Știai că?
Litia este o slujbă care se ține la bisericile parohiale în ajunul sărbătorilor mari, (praznice, hramuri, sfinți cu Priveghere), iar la mănăstiri și în ajunul duminicilor, se unește cu Vecernia, Utreniei sau chiar la sfârșitul Sfintei Liturghii, în cadrul căreia credincioșii aduc cinci pâini ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversări familiare sau personale. Cele cinci pâini sunt amintirea celor cinci pâini binecuvântate de Isus Hristos în deșert și cu care au fost hrăniți cinci mii de persoane care Îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe. Pâinea este tăiată și împărțită credincioșilor.
Pilda zilei
Cheia potrivită
La un călugăr a venit o femeie să-i ceară ajutorul, fiindcă nu avea înţelegere în casă.
– Ce-ai făcut în această situaţie, a întrebat-o călugărul?
– Am încercat să-mi conving bărbatul, certându-l.
– Când aţi avut iar probleme, ce-ai mai făcut?
– Acelaşi lucru, i-a răspuns din nou femeia. I-am reproşat şi l-am certat. Şi de fiecare dată am făcut la fel.
Atunci, călugărul a scos o grămadă de chei şi dându-i una femeii a rugat-o să deschidă uşa din faţa lor. A încercat femeia, dar, nepotrivindu-se cheia respectivă, i-a cerut călugărului altă cheie.
– Poate n-ai ştiut cum să deschizi, i-a spus călugărul, mai încearcă!
Dar oricât s-a străduit femeia, nu a putut deschide.
– Părinte, daţi-mi toată grămada de chei şi aflu eu care-i cea potrivită – l-a rugat aceasta. Privind-o cu căldură, duhovnicul i-a răspuns:
– Acum înţelegi ce-am vrut să-ţi dovedesc? Cum nu poţi tu deschide acea uşă cu o cheie nepotrivită, oricât ai încerca, tot aşa nu poţi deschide sufletul bărbatului tău cu aceeaşi vorbă de ceartă cu care încerci mereu. Caută cheia potrivită şi, dacă o vei găsi, sigur vei putea deschide!
“Învăţăturile date cu forţa nu pot dăinui în suflete, pe când învăţăturile primite în suflet cu plăcere şi cu bucurie rămân de-a pururi” (Sfântul Vasile cel Mare)
