Sfinții zilei
Sfântul Cuvios Patapie; Sfinții Apostoli Cezar, Tihic și Onisifor (Dezlegare la Pește).
Duminica a 27-a după Rusalii; Ap. Efeseni 6, 10-17; Ev. Luca 13, 10-17 (Tămăduirea femeii gârbove); glas 7, voscr.2.
APOSTOLUL ZILEI
Ap. Efeseni 6, 10-17
Fraților, întăriți-vă în Domnul și întru puterea tăriei Lui. Îmbrăcați-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului, pentru că lupta noastră nu este împotriva trupului și a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în văzduhuri. Pentru aceea, luați toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotrivă în ziua cea rea și, pe toate biruindu-le, să rămâneți în picioare. Stați, deci, tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul și îmbrăcați fiind cu platoșa dreptății, și încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.
EVANGHELIA ZILEI
Ev. Luca 13, 10-17
În vremea aceea Iisus învăța într-una din sinagogi sâmbăta. Și, iată, era acolo o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, încât nu putea să se ridice nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta! Și Și-a pus mâinile asupra ei, iar ea îndată s-a îndreptat și slăvea pe Dumnezeu. Atunci mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulțimii: Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; deci veniți în aceste zile și vă vindecați, iar nu în ziua sâmbetei! Domnul însă i-a răspuns și a zis: Fățarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă, oare, sâmbăta boul sau asinul său de la iesle și nu îl duce să-l adape? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o Satana, iată, de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei? Și, zicând El acestea, s-au rușinat toți cei ce erau împotriva Lui, iar poporul întreg se bucura de toate faptele cele slăvite, săvârșite de Dânsul.
„Lasă păcatele, nu te preocupa cu patimile tale, ceva se întâmplă cu sufletul care se preocupă de patimile sale. Sufletul acela se risipește. Lasă-le, uită-le dacă poți! Roagă-te, aprinde candela, ieși la plimbare, vorbește cu un om. Dă slavă, bucură-te, să vină lumina, să fugă întunericul. Avem o vorbă caracteristică nouă: Dacă spun că pe scaunul acesta stau eu, este ca și cum m-aș fi așezat? Nu, nu este. Așa este și cu lumina. Până nu pătrunde lumina, nu poate să plece întunericul. Noi ne preocupăm de partea întunecată prea mult. Păcate, iad, patimi, diavoli. Lucruri care ne sălbăticesc sufletul. Milostenia, iubirea lui Dumnezeu, rugăciunea de laudă, lumina, să mă împărtășesc, să mă bucur de Sfânta Euharistie, să mă ospătez din ospățul lui Dumnezeu, cum spunem. Să văd frumusețile binecuvântărilor. Când tu ești așa, nu mai poate răul să intre în viața ta.” – Preot Haralambos Papadopoulos.
Rugăciunea zilei
Troparul Sfântului Cuvios Patapie, glasul al 8-lea:
„Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, că este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Patapie, duhul tău.”
Pilda zilei
Întoarcere la făgaş
De multe ori, gospodarii din vreun sat în loc să meargă pe drumul cuvenit, o iau, fie cu piciorul, fie cu căruţa peste câmp, trecând peste lanuri şi hotare.
Stăpânii locului încălcat s-apucă şi fac şanţ, dar oamenii trec şi aşa. Pun atunci spini şi scaieţi, şi nu mai trece nimeni. Se duc toţi la drumul cuvenit.
Aşa şi cu suferinţa omenească.
Dumnezeu vrea să mergem pe cărarea Lui, cea cuvenită, dar noi o luăm „peste câmp”, adică facem fărădelegi. Atunci el sapă în calea noastră un şănţuleţ de suferinţă, pe care noi îl trecem lesne. Sapă unul mai măricel, dar noi îl trecem şi pe acela. Atunci ne aruncă în cale spinii şi ghimpii suferinţelor şi noi vedem calea cea bună şi ne întoarcem la ea.
Sursa: Realitatea Spirituala
