Sfinții zilei
Sfântul Ierarh Emilian Mărturisitorul, Episcopul Cizicului și Miron, Episcopul Cretei.
Gândul zilei
„Orice om care ne jigneşte, ne face rău, ne calomniază sau este nedrept cu noi, este unul dintre fraţii noştri căzut în mâinile diavolului. Până ce-l întâlnim pe acest frate noi trebuie să plângem mult, să suferim dimpreună cu el şi să ne rugăm lui Dumnezeu, în linişte şi cu stăruinţă, ca-n ceasul dificil al ispitei să ne întărească şi să aibă milă de fratele nostru, victima diavolului. Şi Dumnezeu ne va ajuta, atât pe noi cât şi pe fratele nostru”. – Cuviosul Porfirie.
Rugăciunea zilei
„Doamne, ajută-mă să le pot spune celor puternici adevărul în faţă. Să nu mint doar pentru a câştiga aplauzele celor slabi. Dacă-mi dai binecuvântări, nu-mi lua fericirea. Dacă-mi dai putere, nu-mi lua raţiunea. Dacă-mi dai succes, nu mă lipsi de umilinţă. Iar dacă-mi dai umilinţă, nu-mi lua demnitatea. Ajută-mă ca întotdeauna să văd şi reversul medaliei. Nu mă lăsa să-i învinovăţesc pe ceilalţi pentru că nu gândesc ca mine. Învaţă-mă să iubesc oamenii ca pe mine însumi. Învaţă-mă să mă judec ca pe restul. Nu mă lăsa să alunec în orgoliu şi nici în disperare sau eşec. Mai bine aminteşte-mi că eşecul este experienţa care precede triumful. Învaţă-mă ca în ciuda suferinţei să merg înainte. Învaţă-mă ca în ciuda decepţiilor să nu-mi pierd încrederea. Învaţă-mă că A IERTA este cel mai important lucru pentru cel puternic şi că răzbunarea este semnalul primitiv al celui slab. Dacă îmi iei binecuvântările, lasă-mi speranţa. Dacă îmi iei succesul, lasă-mi puterea de a trece peste eşec. Dacă eu aş greşi cuiva, dă-mi curaj să-mi cer iertare. Dacă cineva mi-ar greşi mie, dă-mi curaj să-l iert. Doamne, dacă eu uit de Tine, Tu să nu uiţi de mine, Amin!”
Pilda zilei
Lăcomia distruge fericirea
Erau pe terenul de sport unde se jucau copiii, când unul dintr-e elevi puse o întrebare învăţătorului:
-Spuneţi-mi, vă rog, cum se face că toţi oamenii vor să fie fericiţi şi nu sunt?
Învățătorul arătând cu mâna spre copii şi spuse:
-După mine, aceşti copii sunt fericiţi. Cum să nu fie? răspunse elevul. Sunt copii şi se joacă. Dar cum este cu fericirea adulţilor?
Ca şi fericirea copiilor, răspunse învăţătorul. Şi, spunând aceasta, scoase din buzunar o mână plină cu monede de cupru şi le aruncă printre copiii care se jucau.
Deodată râsul vesel muţi şi copiii se îmbulziră asupra monedelor. Fiecare voia să ia cât mai multe. Strigătele şi ţipetele lor au înlocuit râsul fericit.
Acum, întrebă învăţătorul, cine a distrus fericirea?
-Cearta, răspunse elevul.
-Şi cearta, cine a produs-o?
Lăcomia, egoismul.
Ai găsit deja răspunsul la întrebarea ta. Toţi oamenii sunt dornici de fericire, dar tocmai lăcomia şi egoismul din ei ucide ceea ce ei doresc.
Sursa: Realitatea Spirituala
